Po: differenze trà e virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nessun oggetto della modifica
Linia 10:
 
== Tuponimu ==
U fiumu Pò era giugraficamenti cunnisciutu dighjà à i tempi di a [[Grecia antica]] cù u nomu di Ἠριδανός ''Eridanós'' (da u quali u latinu ''Eridanus'' è u [[lingua taliana|talianu]] litterariu ''[[Eridano]]''); à l'urighjina era usatu par rifariscia si à un fiumu miticu, chì si truvava à l'ingrossu à u sudu di a [[Scandinavia]], è chì s'era furmatu dopu à l'ultima [[Ghjaciazioni Würm|ghjaciazioni aurupea (Würm)]]. I primi fonti storichi sò in a [[Tiugunia (Esiodu)|tiugunia]] [[mitulugia greca|greca]] di [[Esiodu]] ([[VI seculu a.C.]] circa), com'è nomu di un di i numarosi figlii di u [[titanu]] [[Uceanu (mitulugia)|Uceanu]] incù a ninfa [[Teti (Nereo)|Teti]], è da i quali diriveghjani parechji noma di fiuma auropei. 'Ssu nomu fù ripresu dopu da u storicu [[Polibio]] in u [[II seculu a.C.]]<ref>http://taurinorum.com/testi/Hator.html</ref>, induva ''Eridanós'' era u nomu di u figliolu di [[Fetonte]], cadutu in un fiumu duranti una cumpetizioni di carri, tantu da attribuiscia li ancu a porta di l'[[Ade]], è veni à dì l'[[infernu|inferni]], sicondu a [[mitulugia greca]], oppuri u titulu di principi dedicatu à i culti [[Anticu egittu|egizziani]], in a storia antica di a prima cità bagnata da u fiumu, [[Storia di Turinu|Turinu]]. Eppuri, u nomu avaristi radichi sempri più antichi apposta ch'è, sii in [[Lingua accadica|accadicu]] ch'è in [[sumeri]]cu, [[Eridu]] vulia dì genericamenti locu o cità di cummandu situata ''vicinu à un fiumu'', citendu, par asempiu, un'umonima cità [[Mesuputamia|mesuputamica]] ricuddanti à u [[XX seculu a.C.]]; altri fonti storichi ci narrani chì ci fù una piccula Eridu custruita ancu in i circonda di u [[Delta di u Pò]], annantu à u [[Mari Adriaticu]]<ref>[http://www.cairomontenotte.com/abramo/antares/536.html Eridano, a radica-urighjina semitica (RD)<!-- Titulu inghjinaratu autumaticamenti -->]</ref>; d'altra parti, u nomu ''Eridanós'' cunteni l'antichissima radica semitica (*''rdn''), chì hè cumuna à parechji altri noma di fiuma com'è '''R'''o'''d'''à'''n'''u, '''R'''è'''n'''u, '''D'''à'''n'''ubiu, Giu'''rd'''à'''n'''u. Ancu in Grecia inoltri, esistia un fiumu omunimu ''Eridanos'', chì bagnava a [[necropoli]] di [[Ceramico (Atena)|Ceramico]], vicinu à [[Atena]]. I radichi '''rd''' è '''rdn''', in i [[lingui semitichi]], indicavani sempri una cità, lucalità o rigioni ''vicinu à fiumu''.
Lu Po era chjamatu da li [[Grecia|Grechi]] ''Eridanus'' ("Eridano" in [[lingua italiana|talianu]]). Quistu nomu cunteni l'antichissima radica (*RDN) cumuna à altri fiumu auropei ('''R'''o'''d'''a'''n'''u, '''R'''e'''n'''u, '''D'''a'''n'''ubiu).<br />
 
Pressu li [[Liguri]] era dettu ''Bodinkòs'', da una radici [[indoeuropiu|indoeuropea]] (*BHEDH) chì indica "profondità", la stessa da cui derivani li termini italiani "botola" è "fossa, fussato".<br />
Par i [[Celti|celtu]]-[[liguri]], u vechju Pò fù inveci chjamatu ''Bodinkòs'' o ''Bodenkùs'', da una radica [[Elencu di radichi induauropei|induaurupea]] (*''bhedh-''/*''bhodh-'') chì significheghja "scavà", "renda prufondu", a stessa radica da qualessa diriveghjani u tarmini "fossa", indichendu cusì tutta a diprissioni giugrafica di a zona fluviali [[Pianura Padana|padana]].<ref>Cfr. a parola ''fossa'' in Albertu Nocentini, ''l'Etimulogicu. Dizziunariu etimulogicu di a lingua taliana'', Firenza, I Monnier, 2010. ISBN 978-88-0020-781-2.</ref> Dunqua, l'anticu nomu [[lingua latina|latinu]] ''Padus'' - da u quali l'aghjittivu ''padanu'' - dirivaria, sicondu l'upinioni più diffusa, da a stessa radica ch'è ''bodinkòs''; sicondu altri parò, dirivaria da un'altra parola [[Liguri|celtu-liguri]], ''pades'', indicanti una resina prudutta da una qualità di pini bastardi particularamenti abbundanti vicinu à i so surghjenti. U nomu attuali di ''Pò'' diriveghja, dunqua, da a cuntrazzioni di u latinu ''Padus'' > ''Pàus'' > ''Pàu'' > ''Pò''. <br> In parechji lingui slavi ([[lingua cecca|ceccu]], [[lingua sluvacca|sluvaccu]], [[lingua polacca|polaccu]], [[lingua sluvena|sluvenu]], [[lingua serba|serbu]], [[lingua cruata|cruatu]]) ma ancu in i [[lingui rumanzi]], com'è u [[lingua rumena|rumenu]], si chjama sempri à spessu stu fiumu ''Pad'' o ''Padus''.<br>
Lu nomi [[lingua latina|latino]] ''Padus'' - da cui l'agghjittivu "padano" - deriveria sicundu l'opinioni più diffusa da la stessa radici di ''Bodinkòs''; sicundu un'altra versioni dirivaria da la parola [[Liguri|celtoligure]] ''pades'' indicanti una resina prudotta da una qualità di pini selvatichi particolarmenti abbundanti pressu li annant'à li surghjenti.<br />
Lu nomi italiani "Po" deriva appuntu da la cuntrazioni (Padus>Pàus>Pàu>Pò) di ''Padus''; in diffarenti lingui europei, soprattuttu slavi ([[lingua ceca|ceco]], [[lingua slovacca|slovacco]], [[lingua polacca|polacco]], [[lingua slovena|sloveno]], [[lingua croata|croato]]) ma puru in [[lingua rumena|rumeno]] lu fiumu hè ancora ogghj chiamatu ''Pad''.
 
== Impurtanza ==