Olimpia: differenze trà e virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nessun oggetto della modifica
Linia 2:
[[File:Olympie Temple Zeus.JPG|thumb|right|320px|U tempiu di Zeus in Olimpia]]
 
'''Olimpia''' (gr. Ολυμπία, pron. Olümpìa) hè u nomu di l'antica cità greca, sedisediu di l'amministrazioni è di u svulghjimentu di i ghjochi "olimpichi" ma ancu locu di cultu di grandi impurtanza, com'è ni tistimoniani i resti di antichi tempia, teatri, munumenti è statui, vinuti à a luci dopu à i scavi effittuati in a zona induva a cità urighjinariamenti surghjia.
 
== Storia==
Linia 8:
 
==A riscuparta di Olimpia==
Fù in u 1776 l'archiulogu inglesu Richard Chandler, incù a so spidizioni Society of dilettanti, quiddu chì par prima purtò à a luci i ruvini di l'antica Olimpia. I primi scavi effittuati in a cità di Olimpia funi suvitati da un gruppu d'archiuloghi francesi in u 1829, seguiti dopu da un gruppu di tedeschi trà u 1875 è u 1881, i quali evidinzioni l'esistenza di i piani di molti edifizii. Duranti i scavi successivi funi dopu ripurtati à a luci - oltri à a famosa statua di Ermes cù u picculu [[Dionisu]], opara di u scultori Prassiteli - diversi altri statui, altari, ughjetti vutivi in bronzu è in marmaru. [[Eratosteni]], chì fù in gradu di calculà a circumfarenza di a noscia pianeta, criò u "sistema di l'Olimpiadi" com'è sistema di crunulugia fissa par i grechi. L'Olimpiadi erani una festa spurtivu-riligiosa induva si vidia uniti tutti i grechi è facia cissà tutti i guerri in [[Grecia]] duranti u so svulghjimentu. [[Eratosteni]] fissa a prima data di l'Olimpiadi in 776 a.C. Ancu oghj l'iniziu di i Olimpiadi muderni si svulghjiani simbulicamenti à Olimpia, incù a cirimonia d'accinsioni di u focu sacru da parti di certi "sacirdutessi". U focu hè trasmissu incù fiacculi, chì sarani purtati da atleti in staffetta finu à au sedisediu sceltasceltu par u svulghjimentu di i ghjochi. Duranti i Ghjochi di a XXVIII Olimpiadi, l'anticu stadiu fù usatu par i cumpetizioni di lampera di u pesu.
 
==Da veda==