Uceania: differenze trà e virsioni
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Linia 69:
==Da u Setticentu à i ghjorna d'oghji==
Beddu prestu funi l'Inglesi à intarissà si à a zona. Trà u 1768 è u 1779 u capitanu James Cook cumpiì trè viaghji, in i quali splurò a costa uriintali di l'Australia appurendu chì ùn facia micca parti di l'imaginariu cuntinenti australi circatu dighjà da i Spagnoli: u stessu par a [[Nova Zilanda]] chì circunnavigò intiriamenti, mentri fù u prima à sbarcà à l'isuli Hawaii è à parcorra u strettu di Torres (da veda sopra) avendu l'intuizioni chì a [[Nova Guinea]] è l'Australia ùn erani micca uniti com'è tutti pinsavani tandu. In u so sicondu viaghju Cook si spinsi finu à latitudini fritissimi, distrughjendu u mitu di u cuntinenti australi: s'eddu esistia, si truvava in loca cusì vicini à u Polu Sudu da ùn essa micca abitevuli (L'Antartidi sarà dopu scupartu in u 1820). I so splurazioni sò stati cirtamenti i più impurtanti in a storia di l'Uceania; eppuri ùn fù micca u prima di i grandi navigatori chì in u Setticentu "ghjiranduletini" par u Pacificu: da u 1766 à u 1769 Louise Antoine de Bougainville era statu u prima francesu à circunnavigà u globu, in u 1766 Samuel Wallis avia (ri)scupartu i Tuamotu, trà i quali a splendida Tahiti è i Pitcairn, in u 1785 Jean Francoise La Perouse era partitu incù l'intentu d'emulà i so pridicissori è in u 1699 William Dampier avia suvitatu l'ormi di Tasman in Australia è scupartu a [[Nova Irlanda]] è a [[Nova Britannia]]. L'ultimi grossi dubbiti giugrafichi funi chjariti da Matthew Flinders chì in u 1801 definì una volta par tutti i costi di l'Australia è appurò chì a [[Tasmania]] era un'isula, cosa chì mancu Cook avia capitu. In u frattempu iniziò à diffonda si u mitu di u "bon salvaticu" (criatu da Bougainville, chì cuntinueghja sempri oghji) chì vivia in armunia incù a natura. A culunisazioni di sti zoni fù iniziata da l'Inglesi in Australia, ma in modu assà insulitu: tantu schersu era l'intaressi di stu cuntinenti à u quali oramai l'Olanda avia rinunciatu, chì fù usatu com'è culonia pinali; in u 1788 sbarcò à Botany Bay (induva oghji sorghji Sydney) u prima caricu di galiotti. Pocu dopu eppuri ghjunghjitini ancu altri parsoni, com'è in [[Nova Zilanda]] (da u 1814) incù l'intentu di crià grossi addivamenti: sti omini tinaci in u corsu di u XIX seculu prima scindarani à patti (Trattatu di Waitangi, 1840), dopu scunfighjarani i Maori in [[Nova Zilanda]] è cacciarani l'Aburigeni in i zoni più ustili di l'Australia, ch'eddi splurarani in longu è in largu; mimurabili l'impresa di Robert Burke è William Wills chì in u 1860 riescini à righjunghja a costa nordu da Melbourne, à traversu diserti è furesti. Sti dui grandi culonii iniziarani u longu prucessu d'emancipazioni da l'Inghilterra da a so trasfurmazioni in ''Dominions'', l'Australia in u 1901 è a [[Nova Zilanda]] in u 1907, à a piena indipindenza dopu a siconda guerra mundiali. Par quantu riguarda u restu di l'Uceania, sarà friquintatu da missiunari, mircinari è cummircianti da l'iniziu di l'Ottucentu, ma i primi culonii sarani quiddi francesi: Pulinesia Francesa è [[Nova
==Da veda==
|