Uceania: differenze trà e virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Linia 69:
 
==Da u Setticentu à i ghjorna d'oghji==
Beddu prestu funi l'Inglesi à intarissà si à a zona. Trà u 1768 è u 1779 u capitanu James Cook cumpiì trè viaghji, in i quali splurò a costa uriintali di l'Australia appurendu chì ùn facia micca parti di l'imaginariu cuntinenti australi circatu dighjà da i Spagnoli: u stessu par a [[Nova Zilanda]] chì circunnavigò intiriamenti, mentri fù u prima à sbarcà à l'isuli Hawaii è à parcorra u strettu di Torres (da veda sopra) avendu l'intuizioni chì a [[Nova Guinea]] è l'Australia ùn erani micca uniti com'è tutti pinsavani tandu. In u so sicondu viaghju Cook si spinsi finu à latitudini fritissimi, distrughjendu u mitu di u cuntinenti australi: s'eddu esistia, si truvava in loca cusì vicini à u Polu Sudu da ùn essa micca abitevuli (L'Antartidi sarà dopu scupartu in u 1820). I so splurazioni sò stati cirtamenti i più impurtanti in a storia di l'Uceania; eppuri ùn fù micca u prima di i grandi navigatori chì in u Setticentu "ghjiranduletini" par u Pacificu: da u 1766 à u 1769 Louise Antoine de Bougainville era statu u prima francesu à circunnavigà u globu, in u 1766 Samuel Wallis avia (ri)scupartu i Tuamotu, trà i quali a splendida Tahiti è i Pitcairn, in u 1785 Jean Francoise La Perouse era partitu incù l'intentu d'emulà i so pridicissori è in u 1699 William Dampier avia suvitatu l'ormi di Tasman in Australia è scupartu a [[Nova Irlanda]] è a [[Nova Britannia]]. L'ultimi grossi dubbiti giugrafichi funi chjariti da Matthew Flinders chì in u 1801 definì una volta par tutti i costi di l'Australia è appurò chì a [[Tasmania]] era un'isula, cosa chì mancu Cook avia capitu. In u frattempu iniziò à diffonda si u mitu di u "bon salvaticu" (criatu da Bougainville, chì cuntinueghja sempri oghji) chì vivia in armunia incù a natura. A culunisazioni di sti zoni fù iniziata da l'Inglesi in Australia, ma in modu assà insulitu: tantu schersu era l'intaressi di stu cuntinenti à u quali oramai l'Olanda avia rinunciatu, chì fù usatu com'è culonia pinali; in u 1788 sbarcò à Botany Bay (induva oghji sorghji Sydney) u prima caricu di galiotti. Pocu dopu eppuri ghjunghjitini ancu altri parsoni, com'è in [[Nova Zilanda]] (da u 1814) incù l'intentu di crià grossi addivamenti: sti omini tinaci in u corsu di u XIX seculu prima scindarani à patti (Trattatu di Waitangi, 1840), dopu scunfighjarani i Maori in [[Nova Zilanda]] è cacciarani l'Aburigeni in i zoni più ustili di l'Australia, ch'eddi splurarani in longu è in largu; mimurabili l'impresa di Robert Burke è William Wills chì in u 1860 riescini à righjunghja a costa nordu da Melbourne, à traversu diserti è furesti. Sti dui grandi culonii iniziarani u longu prucessu d'emancipazioni da l'Inghilterra da a so trasfurmazioni in ''Dominions'', l'Australia in u 1901 è a [[Nova Zilanda]] in u 1907, à a piena indipindenza dopu a siconda guerra mundiali. Par quantu riguarda u restu di l'Uceania, sarà friquintatu da missiunari, mircinari è cummircianti da l'iniziu di l'Ottucentu, ma i primi culonii sarani quiddi francesi: Pulinesia Francesa è [[Nova CaledoniaCalidonia]] da u 1842, à i quali s'aghjunghji l'arcipelagu di [[Wallis è Futuna]] in u 1853. L'altri tarritorii sò veluciamenti accupati da [[Germania]] (Micrunesia è [[Nova Guinea]]) è Inghilterra (tutti l'altri isuli) dapoi u 1882, finu à a prima guerra mundiali, quandu a [[Germania]] perdi i so tarritorii chì passani à l'Inghilterra è à i Stati Uniti. Probbiu i stati Uniti sarani l'unichi à a fini à mantena una certa influenza annantu à u Pacificu par a so vicinanza (mentri [[Francia]] è Inghilterra cuncidarani l'indipindenza à gran' parti di l'isuli) soprattuttu in Micrunesia induva par dicennii sò stati effittuati piriculosi sperimenti nucliari, di i quali oghji a pupulazioni lucali devi arghjinà l'effetti. Hè quantunqua impurtanti di nutà chì sempri oghji sti trè stati mantenini un certu numaru di culonii in Uceania, chì ferma dunqua l'unicu cuntinenti sempri piinamenti influinzatu da i putenzi mundiali. I stati indipindenti sò 14.
 
==Da veda==