Lingua inglese: differenze trà e virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Linia 156:
==== Mutazioni semantichi di i lemmi francesi ====
Di solitu, quandu una parola straniera hè intrudutta in una lingua, subisci ciò ch'è Baugh è Cable,<ref>Baugh, A. è Cable, Th. ''A History of the English Language''. London, Routledge & Kegan Paul, [[1978]].</ref> adattendu un terminu da a [[butanica]], chjamani ''"arrested development"''. In inglesu hè pussibuli truvà molti paroli francesi in a "forma" in a quali funi impurtati in [[Inghilterra]] à l'ebbica di u [[Medievu]]: si cunfronta ''default'' (in inglesu) incù ''défaut'' (in francesu), ''subject'' (in inglesu) incù ''sujet'' (in francesu). Si pò paragunà à u fattu chì dopu à un travasu, a pianta ùn cresci più par un certu periodu, mentri un'altra di listessa ità cuntinueghja à sviluppà si nurmalamenti: i paroli francesi, quandu ùn funi micca rimanighjati da l'[[umanesimu|umanisti]] in u [[XVI seculu]] ani dunqua cunsirvatu a "forma" incù a quali erani stati intrudutti in u Medievu in un cuntestu linguisticu à eddi stranieri.
 
À diffarenza di a forma, u [[significatu]] di i paroli impristati da u francesu (chì in [[Francia]] firmeti sustanzialamenti immutati), duviti inveci adattà si in l'inglesu à causa di a cuncurrenza di altri paroli anglusassoni incù listessu significatu: à spessu cambiendu lu, o incausendu l'estinzioni di u terminu. Cusì, par asempiu, mentri ''courir'' ùn fù micca accaticatu com'è ''run'', i paroli chì si rifirìani à a vita di l'alta sucità (francofuna) succesini megliu, com'è ''court'' (francesu mudernu ''cour'') è ''chivalry'' (sensu di cavaddaria). È dinò: par "porcu" esistini dui paroli diffarenti: ''pig'' hè a bestia viva, chì divintava ''pork'' quandu era cucinata da i ricchi nurmani (i paisani anglusassoni ùn pudiani micca permetta si di manghjà mori carri di porcu, parò l'addivavani par i prubitarii nurmani). Ma esistini parechji altri "coppii sinonimichi", in i quali u terminu currenti hè di radica germanica (anglusassona) mentri quiddu "altu" hà una radica latina (francesa). Si tratta di un finominu tipicu di a lingua inglesa, non certu limitatu à u duminiu alimintariu, ma stesu ancu à cuncetti metafisichi, induva l'accizioni elevata tendi sempri à sviluppà u terminu di radichi latinu-francesi (à diffarenza, par asempiu, di ciò chì avveni in [[Lingua tedesca|tedescu]]). Ni sò asempii:
- ''ox'', ''cow'', ''calf'' (boiu, vacca, viteddu); ''beef'', carri di manzu (da u francesu ''boeuf'', boiu);
- ''time'' (tempu crunulogicu); tense (tempu grammaticali; da u francesu ''temps'');
- ''freedom'' (libartà); ''liberty'' (l'idea di libartà);
- ''strength'' (forza); ''force'' (forza in fisica).
In altri casi hè ancu difficiuli à truvà accizioni beddi distinti in i dui tarmini sinonimi, quiddu germanicu è quiddu latinu, com'eddu accadi par asempiu incù ''wedding'', ''marriage'', ''matrimony'', ''espousal'' (matrimoniu).
 
{{Ortografia è grammatica da verificà}}