Uceania: differenze trà e virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nessun oggetto della modifica
Linia 66:
 
==Storia di l'Uceania da l'indigeni à i primi ispluratori auropei==
I pupulazioni indigeni di l'Uceania si stabilini in i loca induva dopu i truvetini l'Auropei in ebbichi moltu più antichi di quiddi chì si pò creda; sfruttendu u fattu ch'eddu esistia una via tarrestra trà l'Asia è l'Uceania, i primi omini ghjunsini in [[Nova Guinea]] è in [[Australia]] circa 60.000 anni fà. Da sta prima "culunisazioni", in tempi moltu più ricenti si ni dipartì un'altra, incintivata da l'oramai cunsulidata cunniscenza di a navigazioni: trà u 1000 A.C. è l'annu zeru, veni à dì quandu in Auropa era natu da pocu l'[[Imperu Rumanu]], migliaii di parsoni si spustoni gradualamenti da un'isula à l'altra, finu à pupulà tuttu u Pacificu. Hè assudatu chì st' "espansioni" riguardò Pulinesia è [[Milanesia]], è da i picculi isuli appena righjunti sti populi ghjunghjitini finu in [[Nova Zilanda]], mentri a Micrunesia fù "scuparta" da l'abitanti di l'Indunesia circa in u 7000 A.C. Infini da a Pulinesia, in u corsu di u prima millenniu di a nova era, mentri in Auropa finia l'[[Imperu Rumanu]] è cuminciava u [[Medievu]], si spinsini eddi finu à i gruppi d'isuli più spirduti, com'è i Hawaii o l'[[isula di Pasqua]], è forsi ancu l'America Miridiunali, com'è tistimunieghjani certi antichi lighjendi: com'è fù assicuratu u so successu? Grazia à un'abilissima cunniscenza di l'ondi, sti omini funi sempri capaci di stabiliscia si induva edda esistia un'isula intornu ad eddi. U prima Auropeu à veda u Pacificu fù Vasco Nunez di Balboa in u 1513, è trà u 1519 è u 1522 [[Ferdinando MagellanoMagellanu]] fù u prima à navigà ci cumpiendu a prima circunnavigazioni di u globu; eppuri eddu ùn vedi molti terri fora di dui atolli è di l'[[isuli Marianni]], postu ch'eddu avia sceltu di suvità una strada troppu sittintriunali. L'intaressi di i Spagnoli versu l'Indii ("u duminiu parsunali di i Portughesi") i purtò à fundà una culonia in i Filippini (da a quali dibulamenti si espansini versu i Marianni è a Micrunesia) è à culligà a via mari incù u Messicu o u Perù, datu chì u [[strettu di Magellanu]] allungava di troppu u viaghju da l'Auropa ed era troppu priculosu. Sfruttendu l'alisei, i Spagnoli riiscini à truvà a strada ghjusta par effittuà i culligamenti in u Pacificu sittintriunali (pari stranu ch'è ùn avissini mai scupartu l'Hawaii), ma quantunqua numarosi viaghji di soiu funi diretti in l'emisferu miridiunali à a ricerca di cuntinenti scunnisciuti; grandi navigatori com'è Luis Vaez di Torres, Andres De Urdaneta, Alvaro De Saavedra, Pedro De Quiros è Alvaro De Mendana De Neyra da a siconda mità di u Cinquicentu spluroni l'Oceanu Pacificu è scuprarani molti di l'isuli principali (Marchesi, Tuamotu, Salumoni, Marshall, Santa Cruz, Novi Ebridi) senza parò piglià ni pussessu. Par u più i so rapporti funi tinuti sicreti da a mammapatria (chì cunsidarava quidd'oceanu u so mari privatu) è dopu sminticati. In u seculu XVII l'Olandesi si sustituitini à i Portughesi com'è duminatori in l'Indii è da quì cumincetini à spinghja si versu u Pacificu. Finu à a prima mità di u Setticentu funi omini Olandesi à cumincià a splurazioni cumplessa di l'emisferu australi; si ricorda Wilhelm Janszoon chì in u 1606 sbarcò par prima in Australia, Abel Tasman chì trà u 1639 è u 1644 splurò i costi di u stessu cuntinenti, scuprì a [[Nova Zilanda]], a [[Tasmania]], i Figi è i Tonga è Jacob Roggeveen chì in u 1722 righjunsi par prima l'[[isula di Pasqua]] è i Samoa. Eppuri quissi, com'eddi aviani fattu i Spagnoli, ùn culunizoni micca quiddi terri: l'isuli parchì troppi chjuchi o luntani è l'Australia parchì troppa arida (ma Tasman ni avia spluratu solu a parti uccidintali duminata da l'Outback, quandu quidda uriintali era moltu più ricca) chì quantunqua fù chjamata à longu "Nova Olanda".
 
==Da u Setticentu à i ghjorna d'oghji==