Hermann Hesse: differenze trà e virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nessun oggetto della modifica
Linia 5:
==Vita==
 
Natu à Calw, paisolu chì oghje si trova in a regione alimannaalimana di u [[Baden-Wurttemberg]], da ghjovane hà moltu viaghjatu in [[Italia]] è in [[India]] induve hà vissutu incù u so babbu missiunariu.
Hà ricevutu a so educazione in Germania è Sguizzera, è hà studiatu dinù in un seminariu.
Assai sensibule, in u 1892 hà circatu di tumbàssi è cusì hè statu inviatu in un centru per a salute mentale.
Linia 11:
 
Da u 1912 hè andatu à [[Berna]] d'induve hà assai criticatu a [[Prima Guerra Mondiale]].
Durante a guerra a stampa alimmannaalimana hà assai criticatu Hesse per e so pusizzionipusizioni pacifiste è alcuni di i so amichi l'anu dinù abbandunatu supratuttu dopu a publicazione di unu di i so articuli chì dumandavanu à l'Imperu AlimannuAlimanu di ùn fallàfalà nentru à u naziunalismu. In u 1921 hà dumandatu è avutu a naziunalità sguizzera.
 
Hesse si hè maritatu in u 1904 incù Maria Bernouilli, avendu trè figli, ma a so unione hè finita male per via di prublemi mentali di a so moglia.
In u 1924, u sicondu matrimoniu incù Ruth Wenger ùn hà duratu ch'è pochi mesi.
In u 1931 s'hè maritatu in fine incù Ninon Dolbin firmandufirmendu incù ella finu à a fine di so vita.
Hè mortu à 85 anni per emoragia cerebrale à Montagnola, [[Cantone Ticinu]].
 
==Opere==
U travagliu è a filosufia di Hesse hè stata influenzata da u penseru urientale (Siddartha, 1922) u successu hè arrivatu incù l'opera "Der Steppenwolf" dël 1927 critica a u militarismu è à u revanchismu alimannu dopu a prima guerra mundiale.