Samperu Corsu: differenze trà e virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nessun oggetto della modifica
Nessun oggetto della modifica
Linia 1:
'''Samperu Corsu''' (o '''Sampieru Corsu''') hè un parsunaghju celebru di [[Corsica]]. fiddolu di capraii è purcaii hè natu u 23 di maddu 1498 in Bastelica (poddu di Duminicacci). Ghjuvanottu diventu cundetierru ; si mesi a u serviziu di Ghjuvan di medici in Firenza, dopu di i rè di Francia Francescu u primu è Henri II.
U corsu scumbattisci ancù curagiu è lotta acantu di bayard. Diventa culuneddu di l'infantaria corsa.
In 1547 sampèru corsu riintra in Corsica è spusa a so cucinedda Giovanina, chjamata dopu Vannina d'ornanu, più ghjovana di 32 anni.
I genuvesi si fidani d'issù vecchju suldatu : li facini ancu imprigiunà.
Libaratu pà u rè francescu Henri II vedi a so casa di bastelica strisciata par i genuvesi. Era un'offesa murtali ! Sampèru corsu vutò à eddi un astiu duranti tutta a so vita.
Par fà a guerra contra a republica genuvesa s'allia ancù u rè di Francia è i turchi. In 1553 a cunquista di l'isula hè decisa. I suldati francesi, a marina turca è Sampèru Corsu sbarcani in Bastia.
In 1557 a Corsica diventa pussessioni francesa à Vescuvatu. ( Mà dui anni dopu à u trattatu di Cateau- Cambresis a Francia da torna a Corsica à i genuvesi.
Sampèru hè numinatu imbascadori straudinaru in Turchia par u rè di Francia. Lascia a so sposa è i so ziteddi in Marsiglia. Mà Vannina vinda tutta a roba di u so maritu è si ne va in Genova. Sampèru corsu faci tumba a so moglia culpevula par eddu di tradimentu. L'uccidiu faci scandalu. eppuru u vechju "lionu" cuntinua a so vindetta contra i genuvesi.
Da Marsiglia incuraghjisci a rivolta generali è in 1564 sbarca ancu 200 suldati in u Valincu "pà libara a so tarra".
I genuvesi so sfatti è a guerra divasta l'isula. Sampèru cunduci a lotta.
Mà a famidda di Vannina vulani vindicà a morti di a so suredda.
In 1567 Sampèru corsu mori di un colpu d'archibusgia annantu u spinu : avia 69 anni.
 
 
== Rifarenzi ==