Amandulu: differenze trà e virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nessun oggetto della modifica
Nessun oggetto della modifica
Linia 14:
{{Taxobox_end}}
 
Hè un arburu di a famidda di i [[Rosaceae]] (chi cumprendi i rusulaghji, i parsichi, i chjarasgi).
Natu in u nordu di l'[[Africa]] è di l'[[Asia]] uccidentali ghjunghji in Francia[[Auropa]] à u midievu.
Hè un arburu chjucu, misura circa 9 metri. Vivi da 50 à 80 anni. I so ràdichi sò putenti è t'hani pochi ramificazioni.
L'amandulu bastardu si vedi in piaghja : i so amanduli sò sempri àmari. L'amandulu insitutu hè listessu mà i so frutti sò più dolci.
Temi u fritu è hà bisognu di lumu, di soli è d'aria sicca. Par quissa a [[Corsica]] è a costa meditarrania sò siti parfetti par a so cultura. Li cunveni bè una tarra povara, pitrosa, sicca o ancù salita è calcària.
 
I so [[foglia|fogli] sò ovali, lunghi.
[[Image:Almond tree leaf.JPG|left|thumb|200px|A foglia di l'amàndulu]]
I fiori sò parechji ma solamenti una sopra trè darà un fruttu. Sò bianchi o rosulini è si sbucciani da marzu à aprili.
L'amandulu hè u prima [[arburu fruttevuli]] à fiurisci à a fini di l'inguernu. U muscu di i so fiori svighja l'api adurmintati.
I frutti da 4 à 6 centimetri di longu sò d'aspettu viddutosi, di culori verdi è cuntenini una granacedda o dui.
 
A medda epica par piantà l'amandulu hè da a fini di [[nuvembri]] à i primi ghjorna di [[dicembri]]. Un amandulu cumincia à da i frutti versu a so terza annata.
 
U [[legnu]] di l'amandulu piaci monda à l'abanisti.
L'amandulu hè u simbulu di a virghjinità cun i so fiori bianchi chi vestini l'arburu com'è una spusata.