Avanza, pè ghjustificà u libaru-scambiu, a teoria di l'«avantaghju cumparativu» : ogni nazione hahà un interessu à specialisàsispecializà si ind'a produzioneproduzzione duv'ella hè avantaghjata, o duve ci hè luu menuminimu disavantaghju cumparaturiguardu à l'astre nazione.
Da un esempiu famosu, in u capitulu VII di i ''Principii di l'economia pulitica è di l'impostu'', cucù u scambiu di vinu è di drappu tra l'[[Ingliterra]] è u [[Portugallu]]. CuCù un numaru datu d'ore di travagliu, u Portugallu produce 20 metri di drappu è 300 litri di vinu, mentre l'Ingliterra produce 10 metri di drappu è 100 litri di vinu. L'Ingliterra pare dunque disavantaghjata in tramindui produzzione. Pertantu, Ricardo mostra chichì l'Ingliterra ahà interessu à specializàsispecializà si ind'a produzzione di drappu, duve pussede un avantaghju cumparativu, postu chichì cucù 10 metri di drappu, otteneraottenerà 150 litri di vinu portughese (contru 100 ind'ella). U Portugallu, ellu, deveradeverà specializàsispecializà si in a produzione di vinu, postu chichì u scambiu cucù l'Ingliterra di 300 litri di vinu li permitara d'ottenèottene 30 metri di drapu inglese scontrucontru 20 di drappu portughese. L'Ingliterra pussede un avantaghju cumparitivu ind'à a produzzione di drappu mentre u Portugallu pussede un avantaghju absolutuassolutu.
L'analisa di Ricardo mostra cusicusì chichì a specialisazione fundata sopra avantaghji cumparativi permitepermette ununa aumentucrescita di e produzzione (in l'esempiu quisopraquì sopra : un aumentuaummentu di tramindui produzzione : quella di drappu cume quella di vinu). In u so modelumodellu, esistaesiste sempre una combinazione di prezzi chichì permitepermette chichì u libaru-scambiu sia sempre profitabileprofitevule à traminduii dui paesi. U scambiu internaziunale hè dunque un ghjocu à somma positiva.