Carlu Bonaparte: differenze trà e virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nessun oggetto della modifica
Xqbot (discussione | cuntribuzioni)
m robot Modifie: eu:Carlo Buonaparte; changement de type cosmétique
Linia 1:
[[File:Carlo Maria Bonaparte.jpg|thumbthumbnail|right|250px|Carlu Maria Bonaparte]]
'''Carlu Maria Bonaparte''' nascì in [[Aiacciu]] u 29 marzu 1746. Era u figliolu di [[Ghjiseppu Maria Bonaparte]] (31 maghju [[1713]] - 13 dicembre [[1763]]) è di [[Anna Maria Tusilo di Bucugnà]] ([[1690]] - 17 settembre [[1760]]). U babbu, Ghjiseppu Maria Bonaparte fù elettu ''Anzianu'' (sorte di ''senatore'' di a cità) di Aiacciu in [[1750]] è in [[1760]]. Carlu Maria perse u babbu à l'età di 14 anni. À 18 anni, Carlu Spusò [[Letizia Ramolino]], chì ùn avia ch'è 14 anni. Carlu Maria Bonaparte morse in [[Montpellier]] u 24 ferraghju 1785.
 
== Biugrafia ==
Carlu Maria lasciò a [[Corsica]] pocu dopu à u so matrimoniu per fà i studii di Drittu à [[Pisa]] è à [[Roma]]. Ma Carlu abandunò Roma subitamente, u [[31 aostu]] [[1765]], per raghjone chì ùn sò ancu oghje micca chjare. Carlu, quandu fù rientratu in a so patria, si scrisse in u mese di dicembre di listessu annu per suvità u corsu di [[Etica]] di l'[[Università di Corte]], appena creata è aperta da [[Pasquale Paoli]]. Ma Carlu fece cunniscenza di [[Pasquale Paoli]] è fù impiegatu subitu subitu cum'è secretariu persunale di [[Pasquale Paoli]], à parte da [[1767]].
 
[[File:1746 Carlo-04.JPG|left|150px|thumbthumbnail|Carlu Bonaparte]]
In u [[1768]] a [[Republica di Genuva]] offrì a Corsica à u Rè di Francia, [[Luigi XV]], cum'è garanzia per un debitu cuntrattu dopu à l'inviu di truppe francese in Corsica per aiutà e milizie ghjenuvese in a lotta contru a rivolta di i Corsi, à parte da [[1729]]. Dopu à u Trattatu trà a Republica di Genuva è u Rè di [[Francia]], firmatu à [[Versaglia]] u 15 maghju, e truppe francese passonu à l'offensiva cù a vulintà di piglià pienu pussessu di l'isula. Molti corsi si sentitinu ingannati da u Trattatu è Carlu si misse in evidenza per via di un fervente discorsu contru à l'invasione francese di maghju [[1768]], quandu chjamò i ghjovani à ghjurà di "Vince o More".
 
In u mese d'uttobre dopu, Carlu participò à a battaglia vitturiosa di [[Borgu]] contr'à i francesi, è d'aprile [[1769]], forse ancu accumpagnatu da a so moglia, Carlu fù prisente durante à [[battaglia di Ponte Novu]] duve e milizie naziunale corse anu subitu una disfatta da parte di e forze di u Rè [[Luigi XV]] di Francia. Pocu dopu, di maghju, Carlu fece parte di una delegazione di famiglie Corse, chì incontrò u [[conte di Vaux]] in [[Corte ]] per neguzià e cundizione di a disfatta. Carlu tandu si spustò in a pieve di [[Vicu]], duve ellu pruvò di riorganizà, ma senza successu, a resistenza indipendentista.
 
Dopu à u ''13 ghjunghju'' [[1769]], quandu l'eroie di l'indipendenza corsa, [[Pasquale Paoli]], prese la via di l'esiliu ed i francesi finissenu a cuncquista di a Corsica, Carlu cambiò partitu è abbracciò a causa francese. U [[20 settembre]] [[1769]] fù numinatu assessore di a corte reale di Aiacciu è di u so distrettu. Pocu dopu finisse puru e so studie di drittu è ottense u Dutturatu in Leghje à l'[[Università di Pisa]] trà u 27 è u 30 nuvembre [[1769]]. A nova amministrazione francese creò un Ordine Corsu di a nubiltà, d'aprile [[1770]]. Carlu s'era dighjà procuratu, incù uni pochi d'altri membri di a so famiglia, u titulu di "Nobile Patrizio di [[Toscana]]", avendu fattu fà ricerche araldiche da i so parenti alluntanati di [[San Miniato di Pisa]]. Fù accittatu cum'è membru di a nova nubiltà corsa u 13 settembre [[1771]], incù u sustegnu di u [[Conte di Marbeuf]].
 
Ottense Carlu dopu parechji respunsabulità politiche è in u [[1778]] fù numinatu cum'è rippresentante di [[Corsica]] à a corte di u Rè [[Luigi XVI]] di Francia à [[Versaglia]]. Essendu in Parighji, hà ottinutu trè borse: una per u so figliolu maiore, [[Ghjiseppu Bonaparte|Ghjiseppu]], à u culleghju d'Autun ; un'antra, per [[Nabulione Bonaparte|Nabulione]], à a scola di Brienne ; infine, una terza borsa, à a casa reale di Saint-Cyr, per a so figliola [[Elisa Bonaparte|Elisa]]. Dopu à esse statu suspettatu di qualchì speculazione in u [[1784]], morse Carlu à [[Montpellier]] di ferraghju [[1785]], à causa di un tumore à u stomacu.
 
== Matrimoniu è figlioli ==
Si conta chì da ghjovanu ghjovanu, Carlu Maria Bonaparte saria statu prummissu à una ghjuvanetta di a famiglia [[Forcioli]]. Ma u ziu paternu, l'[[Arcidiacunu]] Lucianu Bonaparte (8 ghjinnaghju[[1718]] - 16 ottobre [[1791]]) u cunvinse invece di spusà [[Maria Letizia Ramolino]] chì arricava una dota di circa 7.000 [[lire ghjnuvesi]]. U matrimoniu fù celebratu u 2 ghjunghju [[1764]], è i spusati ebbenu 13 figlioli:
 
* [[Nabulione Bonaparte]] ([[1764]] - 17 aostu [[1765]]);
* Anna Maria Bonaparte (3 ghjinnaghju [[1767]] - 1 ghjinnaghju [[1768]]);
* [[Ghjiseppu Bonaparte]] (7 ghjinnaghju [[1768]] - 28 lugliu [[1844]]), chì diventò u prima rè di [[Napuli]] eppo rè di [[Spagna]];
* [[Nabulione I|Napoleone]] (15 aostu [[1769]] - 5 maghju [[1821]]), fù chjamatu cù listessu nomu di un fratellu chì era mortu prematuramente. Diventò Imperatore di i Francesi (in [[1804]]);
* Maria Anna Bonaparte ([[1770]]), nata morta è chjamata cusì in ricordu di a surella anch'ella morta prematuramente
* Maria Anna Bonaparte (14 lugliu - 23 nuvembre [[1771]]), chjamata cusì in ricordu di a surella morta prematuramente
* [[Luciano Bonaparte]] (21 maghju [[1775]] - 29 ghjunghju [[1840]]), chì diventò presidente di l'Assemblea di i Cinquecentu ([[Rivoluzione francese]]);
* [[Elisa Bonaparte]] (13 ghjinnaghju [[1777]] - 7 aostu [[1820]]), duchessa di [[Lucca]]
* [[Luigi Bonaparte]] (2 settembre [[1778]] - 25 lugliu [[1844]]), chì diventò rè d'Olanda;
* [[Paolina Bonaparte]] (20 ottobre [[1780]] - 9 ghjunghju [[1825]]), chì fù prima a moglia di u generale [[Victor Emanuel Leclerc]] ([[1772]]-[[1802]]) eppo dopu di u principe [[Camillo Filippo Ludovico Borghese]] ([[1775]]-[[1832]]);
* [[Carolina Bonaparte]] (24 marzu [[1782]] - 18 maghju [[1839]]), moglia di [[Gioacchino Murat]];
* [[Girolamo Bonaparte]] (15 nuvembre [[1784]] - 24 ghjunghju [[1860]]) chì diventò rè di [[Westfalia]].
 
== Ritratti di a famiglia di Carlu Maria Bonaparte ==
Linia 43:
</gallery>
 
== Ligami ==
* [http://napoleonbonaparte.wordpress.com/2007/07/24/charles-bonaparte-par-nasica-1/ Nasica, Tomaso, Carlu Bonaparte]
 
== Da vede dinù ==
* [[Nabulione Bonaparte]]
 
Linia 58:
[[en:Carlo Buonaparte]]
[[es:Carlo Buonaparte]]
[[eu:CharlesCarlo BonaparteBuonaparte]]
[[fr:Charles Bonaparte]]
[[hu:Carlo Buonaparte]]
[[it: Carlo Maria Buonaparte]]
[[ja:シャルル・マリ・ボナパルト]]
[[ksh:Carlo Buonaparte]]