Carlu Bonaparte: differenze trà e virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Linia 3:
 
== Carriera ==
Carlu Maria lasciò a [[Corsica]] pocu dopu à u so matrimoniu per fà i studii di Drittu à [[Pisa]] è à [[Roma]]. Ma Carlmu abandunò Roma subitamente, u [[31 aostu]] [[1765]], per raghjone chì ùn sò mancora micca chjare. Carlu, rientratu in a so patria, si scrisse in u mese di dicembre di listessu annu per suvità u corsu di [[Etica]] di l'[[Università di Corte]], appena creata da [[Pasquale Paoli]]. Ma fù impiegatu subitu subitu cum'è secretariu persunale di [[Pasquale Paoli]], à parte da [[1767]].
 
In u [[1768]] a [[Republica di Genuva]] offrì a Corsica à u Rè di Francis, [[Luigi XV]], cum'è garanzia per un debitu cuntrattu dopu à l'inviu di truppe francese in Corsica per aiutà e milizie ghjenuvese in a lotta contru a rivolta di i Corsi, à parte da [[1729]]. Dopu à u Trattatu trà a Republica di Genuva è u Rè di [[Francia]], firmatu à [[Versaglia]] u 15 maghju, e truppe francese passonu à l'offensiva cù l'intentu di piglià pienu possessu di l'isula. Molti corsi si sentitinu ingannati da u Trattatu è Carlu si misse in evidenza per via di un fervente discorsu contru à l'invasione francese di maghju [[1768]], quandu chjamò i ghjovani à ghjurà di "Vince o More".
 
[[File:1746 Carlo-04.JPG|left|200px150px|thumb|Carlu Bonaparte]]
In u mese d'uttobre dopu, Carlu participò à a battaglia vitturiosa di [[Borgu]] contr'à i francesi, è d'aprile [[1769]], forse accumpagnatou ancu da a so moglia, Carlu fù prisente durante à [[battaglia di Ponte Novu]] duve e milizie naziunale corse anu subitu una disfatta da parte di e forze di u Rè [[Luigi XV]] di Francia. Pocu dopu, di maghju, fece parte di una delegazione di famiglie Corse, cì incontrò u [[conte di Vaux]] in [[Corte ]] per neguzià e cundizione di a disfatta. Carlu tandu si spustò in a pieve di [[Vicu]], duve pruvò à riorganizà, senza successu, a resistenza indipendentista.