Setaria viridis
Setaria viridis
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Poales
Famiglia Poaceae
Generu Setaria
Nome binuminale
Setaria viridis
Carl Linnaeus, 1753

Setaria viridis hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Poaceae.

Descrizzione mudificà

Setaria viridis hè una spezia di pianta erbacea annuale appartinendu à a famiglia di e Poaceae. Si caratterizeghja da piccioli ritti, pudendu aghjunghje un'altezza da 30 à 100 centimi. E casce sò lineare, strette è ponu misurà da 5 à 20 centimi di longu. L'infiuriscenze sò spighe cumpatte, di forma cilindrica, cumposti da fiurarelli verdicci.

Ripartizione mudificà

Setaria viridis hè originaria di e rigione trupicale è subtrupicale, ma s'hè sparta in numerose rigione di u mondu. Omu a trova in particulare in America suprana, in Europa, in Asia è in Africa. 'Ssa pianta hà una grande capacità d'adattamentu è pò culunizà sfarenti tipi d'ambienti, tali e pratuline, i campi cultivati, i bordi di stradoni è i terreni abbandunati.

Setaria viridis hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia mudificà

Setaria viridis si riproduce per u più per via di granelli. A fiuritura hà locu da ghjunghju à uttrove, sient'è e rigione. I fiori sò inamacati da u ventu. I granelli sò spergugliati da diversi meccanismi, tali u ventu, l'animali è l'attività umane. 'Ssa spezia prisenta una crescita rapida è una grande capacità di multiplicazione, ciò chì li permette di culunizà prestu nuvelli ambienti.

Tassonumia mudificà

Setaria viridis hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Panicum viride, Chaetochloa viridis è Setaria italica subsp. viridis. 'Ssi nomi sò stati imprudati in u passatu per designà 'ssa pianta, ma sò avale cunsiderati cum'è sinonimi.

Cunsirvazione mudificà

Setaria viridis hè cunsiderata cum'è una spezia invadente in numerose rigione di u mondu. A so capacità di culunisazione rapida è a so cumpetitività incù e spezie indigene ponu avè effetti negativi annantu à a biodiversità lucale. Hè dunque impurtante di surviglià è di cuntrullà a so prupagazione in l'ecusistemi sensibili. Eppuru, 'ssa pianta prisenta ancu caratteristiche interessante annantu à u pianu agronomicu, in particulare in quant'è pianta furagera. A so utilisazione in l'alimentazione animale pò cuntribuisce à riduce a prissione annantu à e risorse naturale.

Riferimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà