Sedum acre
Sedum acre
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Saxifragales
Famiglia Crassulaceae
Genaru Sedum
Nomu binuminali
Sedum acre
Carl Linnaeus, 1753

Sedum acre hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Crassulaceae.

Discrizzioni mudificà

Sedum acre hè una pianta succulenti appartinendu à a famiglia di i Crassulaceae. 'Ssa pianta vivaci hè carattarizata da i so picculi casci carnuti è i so fiora giaddi stiddati. I casci di Sedum acre sò di forma uvali è misurani à l'incirca 1 à 2 centimi di longu. Sò d'un verdi vivu è poni piglià una tinta russiccia in tempu di sicchina. I fiora, inquantu ad eddi, appariscini in gaspi in cima à piccioli ramificati è misurani à l'incirca 1 centimu di diamitru.

Ripartizioni mudificà

Sedum acre hè urighjinariu d'Auropa, ind'eddu hè largamenti spartu. Omu u trova par u più in i righjoni muntosi, i mura, i scogli è i terri pitricosi. 'Ssa pianta hè ancu prisenti in certi parti di l'Asia è di l'America subrana, ind'edda hè stata intradutta.

Sedum acre hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia mudificà

Sedum acre hè una pianta risistenti chì s'adatta faciuli à diffarenti tipi di terri è di cundizioni climatichi. Prifirisci eppuri i terri beddi assiccati è assuliati. 'Ssa pianta hè capaci à accumulà l'acqua in i so fogli carnati, ciò chì li parmetti di sopravviva in ambienti aridi. Si prupaga par u più in via vegetativa, grazia à i so piccioli pasciulanti chì s'arradicheghjani à u cuntattu di a terra.

Tassunumia mudificà

Sedum acre hè ancu cunnisciutu sottu à altri noma scentifichi, tali Sedum kamtschaticum, Sedum forsterianum è Sedum anglicum. 'Ssi sinonimi sò usati pà disignà diffarenti sottuspezii o varietà di a pianta.

Cunsirvazioni mudificà

Sedum acre hè una pianta cumuna è largamenti sparta, ciò chì li cunfarisci un statutu di priaccupazioni minori in termini di cunsirvazioni. Eppuri, certi pupulazioni poni essa minacciati da a distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'urbanisazioni è à u sfruttamentu umanu. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni induva 'ssa pianta cresci naturalamenti cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà