Saxifraga paniculata
Saxifraga paniculata
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Saxifragales
Famiglia Saxifragaceae
Generu Saxifraga
Nome binuminale
Saxifraga paniculata
Carl Linnaeus, 1753

Saxifraga paniculata hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Saxifragaceae.

Descrizzione mudificà

Saxifraga paniculata hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Saxifragaceae. Si distingue da i so piccioli ritti è e so foglie basale in rusetta. E casce sò di regula dentate è di forma ovale à lanceulata. I fiori, di culore biancu à rusulatu pallidu, sò ragruppati in pannochje terminale, da induve u so nome specificu.

Ripartizione mudificà

Saxifraga paniculata hè originaria di e rigione muntose d'Europa, d'Asia cintrale è da punente di a China. Omu a trova per u più in e pratuline alpine, e pendite rucciose è e petricaghje. Hè ancu cultivata cum'è pianta ornamentale in numerosi giardini.

Saxifraga paniculata hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia mudificà

Saxifraga paniculata hè una pianta adatta à l'ambienti freti è muntosi. Priferisce e terre belli assiccati è ricchi di materia organica. 'Ssa pianta hè capace à resiste à inguerni rigurosi grazia à a so capacità à furmà bucci suttarranii. Fiurisce di regula da ghjunghju à aostu, attirendu l'insetti inamacatori tali l'ape è e farfalle.

Tassonumia mudificà

Saxifraga paniculata appartene à u generu Saxifraga, chì ragruppa à l'incirca 440 spezie. Hè qualchì volta chjamata Saxifraga cymosa o Saxifraga ciliata in a litteratura scentifica. 'Ssi nomi sò cunsiderati cum'è sinonimi di Saxifraga paniculata.

Cunsirvazione mudificà

Saxifraga paniculata hè cunsiderata cum'è una pianta cumuna è largamente sparta in a so area di ripartizione naturale. Eppuru, certe pupulazione ponu esse minacciate per causa di a distruzzione di u so ambiente naturale da l'urbanisazione è l'agricultura intensiva. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone induve 'ssa pianta cresce naturalmente è di promove a so cultura in quant'è pianta ornamentale per assicurà a so cunsirvazione à longu andà.

Riferimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà