Salvia glutinosa
Salvia glutinosa
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Lamiales
Famiglia Lamiaceae
Genaru Salvia
Nomu binuminali
Salvia glutinosa
Carl Linnaeus, 1753

Salvia glutinosa hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Lamiaceae.

Discrizzioni mudificà

Salvia glutinosa hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Lamiaceae. Si distingui da i so piccioli ritti è ramificati, pudendu aghjunghja un'altezza da 60 à 120 centimi. I casci di 'ssa spezia sò upposti, uvali è appena dintati annantu à i bordi. Sò ricuparti d'una finu stratu di pela ghjandulosi, ciò chì li cunfarisci una tissitura piciosa. I fiora di Salvia glutinosa sò ragruppati in spighi densi è sò di culori viulinu scuru, incù sfumaturi di turchinu è di purpureu.

Ripartizioni mudificà

Salvia glutinosa hè urighjinaria d'Auropa, ind'edda hè prisenti in numarosi paesi, tali a Francia, l'Alimagna, a Spagna, l'Italia è a Grecia. Omu a trova ancu in certi righjoni d'Asia uccidentali. 'Ssa pianta affizziuneghja i terri umiti è i zoni adumbrati, tali l'arici di furesti, i pratulini umiti è i spondi di i corsi d'acqua.

Salvia glutinosa hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia mudificà

Salvia glutinosa hè una pianta vivaci chì si ripraduci par u più par via di graneddi. A so fiuritura hà locu da ghjugnu à sittembri, attirendu numarosi insetti inamacatori, tali l'abbi è i sbarabattuli. I graneddi di 'ssa spezia sò spargugliati da u ventu o da l'acqua. Salvia glutinosa hè ancu capaci à prupagà si par via di rizomi, furmendu cusì culonii densi.

Tassunumia mudificà

Salvia glutinosa hè scintificamenti cunnisciuta sottu u nomu di Salvia glutinosa. Hè calchì volta chjamata Salvia viscosa o Salvia argentea in certi righjoni. 'Ssi noma sò sinonimi di a spezia principali. Apparteni à u genaru Salvia, chì cumprendi più di 900 spezii scumpartuti in u mondu sanu.

Cunsirvazioni mudificà

Salvia glutinosa hè cunsidarata com'è una spezia di priaccupazioni minori in termini di cunsirvazioni. Bench'edda possi essa minacciata in certi righjoni par via di a distruzzioni di u so ambienti naturali, hè dinò largamenti sparta è prisenta una pupulazioni stabuli. Eppuri, hè impurtanti di surviglià l'evuluzioni di u so statutu di cunsirvazioni è di piglià misuri di prisirvazioni par prisirvà 'ssa pianta unica è a so biudiversità assuciata.

Rifarimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà