Salvia fruticosa
Salvia fruticosa
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Lamiales
Famiglia Lamiaceae
Genaru Salvia
Nomu binuminali
Salvia fruticosa
Karl Moritz Schumann, 1900

Salvia fruticosa hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Lamiaceae.

Discrizzioni mudificà

Salvia fruticosa hè una pianta vivaci appartinendu à a famiglia di i Lamiaceae. Si distingui da u so portu arbustivu è i so fogli parsistenti, chì sò di culori verdi arghjintatu è sgaghjani un prufumu aggradevuli. I piccioli di 'ssa pianta poni aghjunghja un'altezza da 1 à 1,5 metru, è sò à spessu ramificati. I fiora di Salvia fruticosa sò di culori viulinu o rusulinu pallidu, è sò ragruppati in spighi terminali.

Ripartizioni mudificà

Salvia fruticosa hè urighjinaria di i righjoni mediterranii, in particulari di a Grecia, di a Turchia è di Cipru. Omu a trova ancu in certi parti di l'Africa Nordu è Mediu Urienti. 'Ssa pianta cresci di regula in ambienti pitricosi è assuliati, tali i cuddini, i penditi è i bordi di mari.

Salvia fruticosa hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia mudificà

Salvia fruticosa hè una pianta adatta à i climi mediterranii, ciò chì significheghja ch'edda hè capaci à risista à i periudi di sicchina è à tampiraturi alti. Prifirisci i terri beddi assiccati è tullareghja i terri povari in nutrimenti. 'Ssa pianta hè ancu apprizzata da l'insetti inamacatori, tali l'abbi è i sbarabattuli, chì venini à sughja i so fiora ricchi di nettaru.

Tassunumia mudificà

Salvia fruticosa hè u nomu scentificu accittatu di 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altri noma, tali Salvia triloba o Salvia officinalis subsp. fruticosa. 'Ssi sinonimi sò calchì volta apradati in a litteratura scentifica o in i giardini butanichi.

Cunsirvazioni mudificà

Salvia fruticosa hè una pianta chì ùn prisenta micca di priaccupazioni maghjori in termini di cunsirvazioni. Hè largamenti sparta in a so aria di ripartizioni naturali è ùn hè micca cunsidarata com'è minacciata. Eppuri, par causa di a distruzzioni di u so ambienti naturali è di a racolta eccessiva di i so campioni, hè impurtanti di surviglià u statu di i so pupulazioni è di prumova a so cunsirvazioni in i righjoni ind'edda hè prisenti.

Rifarimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà