Rorippa sylvestris
Rorippa sylvestris
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Brassicales
Famiglia Brassicaceae
Genaru Rorippa
Nomu binuminali
Rorippa sylvestris
Filippo Parlatore, 1860

Rorippa sylvestris hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Brassicaceae.

Discrizzioni mudificà

Rorippa sylvestris hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Brassicaceae. Si caratterizeghja da piccioli ritti aghjunghjendu di regula un'altezza da 30 à 60 centimi. I so fogli sò alterni, dintati è di forma lanceulata. I fiora di Rorippa sylvestris sò chjuchi, di culori giaddu vivu, ragruppati in gaspi terminali. I frutti sò siliquetti liniari, cuntinendu numarosi graneddi.

Ripartizioni mudificà

Rorippa sylvestris hè urighjinaria d'Auropa, ind'edda hè largamenti sparta. Omu a trova ancu in Asia uccidentali è in Africa subrana. 'Ssa pianta cresci par u più in i pratulini umiti, i paduli, i bordi di corsi d'acqua è i zoni umiti.

Rorippa sylvestris hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia mudificà

Rorippa sylvestris hè una pianta adatta à i mezi umiti. Prifirisci i terri ricchi di nutrimenti è beddi assiccati. 'Ssa spezia fiurisci da maghju à sittembri, attirendu numarosi insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli. I graneddi di Rorippa sylvestris sò spargugliati da u ventu è l'acqua, ciò chì cuntribuisci à a so larga ripartizioni giugrafica.

Tassunumia mudificà

Rorippa sylvestris hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Nasturtium sylvestris, Radicula sylvestris è Rorippa sylvestris subsp. sylvestris. 'Ssa pianta hè stata discritta par a prima volta da u butanistu svidesu Carl Linnaeus in u 1753.

Cunsirvazioni mudificà

Rorippa sylvestris hè una spezia rilativamenti cumuna è ùn hè micca cunsidarata com'è essendu in priculu. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali par via di l'urbanisazioni è di l'agricultura intinsiva pò custituiscia una minaccia par a so sopravvivenza à longu andà. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni umiti induva 'ssa pianta si sviluppa cù u fini di garantiscia a so cunsirvazioni.

Rifarimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà