U ritonu hè un ricipienti à parta da u quali i liquiti erani distinati à essa biti, è ancu lampati in certi cirimonii com'è a libazioni.[1] I ritoni erani mori currenti in a Persia anziana, induva eddi erani chjamati Takuk (تکوک). A parola uccidentali ritonu hè una traslittarazioni di u grecu anticu ῥυτόν.

Dopu à a vittoria greca annantu à l'invasori persichi in 479 avanti G.-C., mori arghjentu, oru è altri ughjetti di lussu, frà i quali numarosi ritoni, sò stati arricati à Atena. I ritoni persiani, chì sò di colpu apparsi in Atena in grandi quantità dopu à a guerra, sò statu subitu subitu imitati da l'artisti grechi.

Nomu è funzioni mudificà

 
Ritonu à testa di cignali d'Ugarit.

A parola dirivaria da u grecu rhein (chì significheghja "scorra"), eddu stessu dirivatu da l'induauropeu sreu-, "scorra", è significaria dunqua "lampà, tirà". Numarosu ricipienti cunsidarati com'è i ritoni si carattarizavani da una grandi apartura in testa è un tafonu à traversu un ristringhjimentu conicu in fondu, da induva sculava u liquitu. Si tirava u vinu o l'acqua da un ricipienti dopu à avè ni chjusu u tafonu incù un ditu, po a parsona u sbuccava lascendu scorra u liquitu in bocca (o annantu à a terra in u casu di una libazioni) à listessu modu ch'eddu si pò bia in un'oltri oghji.

Smith sottulinia chì stu usu hè attistatu in i pitturi classichi è accetta l'etimulugia d'Athenea siont'è a quali eddu era chjamatu apo tes rhyseos, "da u currenti". Smith hà ancu classificatu u nomu com'è una forma ricenti (in i periudi classichi) di un ricipienti pricidentamenti chjamatu keras, "corru", in u sensu di corru di forca. A parola ritonu ùn hè micca prisenti in ciò chì si sà di a più anziana forma di grecu, u grecu miceniu, scrittu in liniari B, ma u ritonu à testa di toru, chì numarosi campioni ni sò stati ritruvati, hè minziunatu in l'invintariu di i fanghi di Cnossos, par isempiu in a tauletta 231 (K872), sottu u nomu di ke-ra-a, raprisintatu incù l'ideogramma di u toru. A parola hè resa com'è un aghjittivu, kera(h)a, incù l'acca (h) intervucalica micenia.

Vasta pruvinienza mudificà

 
Corru, prubabilamenti apradatu pà bia, à u Museiu archiulogicu di Heraklion, in Creta.

Ùn si pò micca suppona chì ogni corru à bia o vasu di libazioni era partusgiatu à a basa, soprattuttu in a fasa preistorica di a forma. A funzioni di vasu da bia saria vinuta in prima. Ma da chì i tafona à una di l'estremità ani cuminciatu à appariscia, ani ispiratu l'intarpritazioni zoomorfi è i dicurazioni in plasticu à forma di testi d'animali, u liquitu sculendu da u bizzicu com'è da un muccichili di vaccinu, di equidi, di cervinu è ancu di canidi.

 
Ritonu à forma di testa di sameri.

I ritoni si trovani frà i vistighi di civilisazioni parlendu diffarenti lingui è gruppi linguistichi, appartinendu o prossimi da u Prossimu è di u Mediu Urienti, com'è a Persia à parta da u sicondu millenniu innanzi à Cristu. Ani à spessu a forma di testi o di corri di animali è poni essa mori dicurati di metalli è di petri priziosi. In Creta minuena, i testi di toru in oru è in arghjentu incù l'aparturi tondi pà u vinu (parmittendu à u vinu di sculà da a bocca di u toru) sembrani essa statu particularamenti currenti, è mori sò stati ritruvati in grandi palazzi (Museiu archiulogicu di Heraklion).

Tutti i ritoni ùn erani micca cusì cari. Mori erani simpliciamenti i tazzini conichi in ceramica dicurati.

I ritoni in foglia d'oru guffrata di una biddezza particulari sò stati scuparti in Bulgaria in cori di l'ultimi dicennii. In particulari, u Tisoru di Panagjurište (o Panagyurishte, scupartu in u 1949 à 2 km à u sudu di a cità di listessu nomu), cunsirvatu à u Museiu naziunali di storia di Sofia, hè statu espostu mentri l'istati 2011 à Burgas. I scuparti sò stati datati di a fini di u seculu IV è di u principiu di u seculu III innanzi à G.-C. è pruvenini da i righjoni abitati à quidda ebbica da l'Odrisi è i Getae. Hè prubabilamenti statu intarratu pà evità ch'edddu ùn fussi arrubatu da l'invasori maciduniani o celti. Si pensa ch'eddu hà pussutu appartena à u rè traciu Seute III.

U simbulisimu grecu mudificà

I ceramichi ateniesi classichi, tali i vasi à figuri rossi, erani dicurati di temi generalamenti tirati da a mitulugia. I satiri, chì simbulizeghjani a trivialità, sò un tema standard di ripprisintazioni, incù i ritoni è l'otru. I ritoni à forma di corri si ritrovani à spessu in i cumpusizioni incù l'organi masci in erezzioni di i satiri, ma 'ssu tema apartamenti sissuali è calchì volta umuristicu pari essa statu un sviluppu tardivu cunformu à u gustu ateniesi, tali ch'eddu si sprima in i cummedii d'Aristofanu. I ritoni adurnati è priziosi di i più anziani grandi civilisazioni sò più maiò chì licinziosi.

Gallaria d'imaghjini mudificà

Noti mudificà

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da a wikipedia in talianu.