Cazacchistanu

Statu transcuntinentale
(Reindirizzamentu da Quazakistan)

U Cazacchistanu (o Kazachistanu), in forma longa a Ripublica di u Cazacchistanu (in cazaccu: Qazaqstan, Қазақстан, /qɑzɑqˈstɑn/), hè un vastu paesi situatu in cori di l'Asia, ind'eddu accupa u 4u rangu da a so superficia dopu à a Russia, a China è l'India, è rilivendu di a parti sittentriunali di l'Asia cintrali, è in parti in Auropa di l'Estu (à punenti di u fiumu Urali). S'è a più grandi cità ferma Almaty, a metropuli ecunomica di u paesi, a capitala di u paesi hè Astana dapoi u 1998, cità custruita in cori di a steppa cazacca. Da 2019 à 2022, a capitala porta u nomu di Nour-Soultan in anori di u presidenti dimissiunariu Noursoultan Nazarbaïev, chì avia direttu u paesi mentri 29 anni.

A bandera di u Cazacchistanu

In 'ssu paesi di piani è d'altupiani pridumineghjini, dapoi u fiumu Urali insin'à i primi contraforti di l'Altaï, i steppi mezi aridi è freti in a so parti cintrali (a steppa cazacca). 'Ssu vastu tarritoriu dibulamenti pupulatu fù abitatu in tempi d'una volta da cavalieri nomadi turcofoni, chì i so Cazacchi ani datu u nomu à u paesi.

Situazione di u Cazacchistanu nantu à a carta

U Cazacchistanu attuali feci parti di l'Imperu russiu chì ci stabuliti i principali cità è i primi stradi farrati, po divintò a Ripublica sucialista suvietica cazacca in senu à l'Unioni di i ripublichi sucialisti suvietichi chì ci intraducì à marchja furzata l'industrialisazioni di u paesi.

Uttensi a so indipendenza di dicembri 1991 è u presidenti Noursoultan Nazarbaïev dirighjì tandu u Cazacchistanu d'una mani di farru sinu à a so dimissioni in u 2019. Kassym-jomart Tokaïev li succèda ma Nazarbaïev ci cunsirvò una forti influenza inquant'è presidenti à vita di u Cunsigliu di sicurezza naziunali, sinu à u so rinviu in seguitu à a rivolta di 2022.

I so abitanti sò i Cazacchistanesi. U termini Cazacchi ùn s'appieca cà à l'etnia maghjuritaria di u paesi.

Etimulugia mudificà

U nomu Cazaccu veni da l'anziana parola turca qaz, chì significheghja "vagabundà", chì rispechja a cultura nomadi di i Cazacchi. U termini cusaccu hà listessu urighjina. U suffissu persianu -stan significheghja terra, paesi o locu di, di versu è di manera chì u Cazacchistanu pò essa traduttu littiralamenti com'è paesi di i nomadi.

Storia mudificà

Avantistoria mudificà

U Cazacchistanu, righjonu di vasti steppi, hè à longu parcorsu è pupulatu da pupulazioni nomadi.

Hè abitatu dapoi l'ità di a petra da pastori nomadi. I culturi di l'ità di u bronzu chì si sò stesi annantu à 'ssu tarritoriu cumprendini a cultura Sroubna, a cultura d'Afanasievo, a cultura d'Andronovo è a cultura di Begazy-Dandybai.

Antichità mudificà

Trà 500 è 500, u Cazacchistanu aggronda i culturi nomadi guerrieri di i Scitichi po di l'Unni.

Ebbica medievali mudificà

À u 9u seculu, u tarritoriu cazaccu hè in parti islamizatu, a riligioni tradiziunali essendu u tengrisimu.

I Monguli invadini u tarritoriu à u XIIIu seculu in u prucessu d'espansioni di u so imperu.

U Khanat cazaccu mudificà

In u 1723, i Dzungar toglini à u Khanat cazaccu i cità di Sayram, Tachkent è Turkestan. I trè sturbi, dissuciati da a disfatta, si spiccani in trè jüze.

Ebbica muderna mudificà

À u principiu di l'ebbica muderna, 'ssu vastu paesi hè pupulatu di nomadi turcofoni, i Cazacchi, cacciadori è addivadori, chì i so tradizioni suciali sò basati annantu à una struttura clanica chì pardura sinu à i ghjorna d'oghji.

'Ssu tarritoriu, aspramenti disputatu trà a Russia è a China, finisci, par via di u ghjocu d'allianzi è di prissioni militareschi, par passà sottu à tutela, po sottu à duminazioni diretta di l'Imperu russiu.

I forti prissioni asercitati da a Russia tsarista par impona a so pulitica di culunisazioni pruvucheghjani u risentimentu di i Cazacchi. In l'anni 1860, a maiò parti di i Cazacchi ricusani l'annissioni da a Russia ma ùn parvenini micca à impidiscia la. Ùn poni risista à a russiificazioni furzata à u so populu pruvendu à cunsirvà u so stilu di vita nomadi tradiziunali è a so ecunumia largamenti basata annantu à l'addevu, soprattuttu par via di a caristia chì si sparghji prestu, annientiscendu i tribù cazacchi.

XXu seculu mudificà

U periudu suvieticu mudificà

Dopu à a rivuluzioni d'Uttrovi 1917, una ripublica suvietica autunoma (à l'iniziu Chirghizi, incù fruntieri più larghi chì u Cazacchistanu attuali) hè pruclamata in u 1920.

A Ripublica sucialista suvietica cazacca hè criata di dicembri 1936 po incurpurata à l'Unioni suvietica.

Hè ancu in l'anni 1930 chì u Cazacchistanu, à l'ecunumia fin'à tandu mori in iritardu, principia à industrializà si.

In seguitu à i tentativi di sedintarisazioni di i pupulazioni nomadi chì pupulavani sturicamenti 'ssu vastu tarritoriu è di a pulitica di cullittivisazioni furzata, una caristia dicima bon parechji abitanti mentri l'anni 1929-1933. À l'incirca un quartu di a pupulazioni cazacca, vali à dì vicinu à 1,5 milionu di parsoni, perisci in seguitu à 'ssi avvinimenti.

L'anni dopu, u rigimu stalinianu, u Cazacchistanu, in parti in u quatru di u cumplessu curreziunali di u steplag è karlag, hè una distinazioni par numarosi dipurtazioni (è evacuazioni di guerra), è in particulari, mentri è subitu dopu a Siconda Guerra mundiali, di gruppi etnichi calchì volta intrei : Tatari di Crimea, Polacchi, Cecceni, tedeschi di a Volga è di u mari Neru, Cureani è altri.

À parta di l'anni 1950, u Cazacchistanu diventa l'inghjocu di parechji prugetti suvietichi ambiziosi : u puligunu nucleari di Semipalatinsk è i so laburatorii nucleari, u cosmodromu di Baikonur è a campagna di i terri verghjini.

I fruntieri di u Cazacchistanu attuali sò stabuliti sottu à Stalinu, trà 1930 è 1935. À nordu, l'anzianu Oblast di Pavlodar, à l'iniziu righjonu russiu è pupulata di russofuni, hè intigratu à u Cazacchistanu. Stu oblast hè mori industrializatu, pussidendu in particulari grandi mineri di carbonu, ciò chì parmetti di rifà u ritardu ecunomicu di a ghjovana Ripublica sucialista è di serva di mudeddu par u sviluppu di u sittori industriali è minerariu pà l'altri pruvinci di u Cazacchistanu.

A fini di l'URSS mudificà

À u mumentu di a dislucazioni di l'URSS chì hà locu ufficialmenti u 26 dicembri 1991, a RSS di u Cazacchistanu hè l'ultima di i quindici ripublichi suvietichi à dichjarà a so indipendenza, ch'edda pruclama u 16 dicembri 19919.

Da l'anni 1990 è versu l'anni 2000, in seguitu à l'indipendenza di u Cazacchistanu in u 1991, una furtissima emigrazioni tocca 'ssu paesi novu. I pupulazioni d'urighjina auropea (in particulari Russii, Ucraniani, Baltichi, tedeschi di a Volga) voltani in i so paesi d'urighjina è numarosi non-Cazacchi sò scartati di i rispunsabilità à ghjuvori di a pupulazioni cazacca.

Dapoi l'anni 2010, è di modu prugrissivu, a situazioni di u paesi s'hè stabilita. Di più, l'ecunumia naziunali hà migliuratu, incù una crescita di l'indicatori ecunomichi, è u saldu migratoriu sembra essa arrigulatu.

Dapoi l'indipendenza mudificà

U capu di Statu Noursoultan Nazarbaïev, ferma à u puteri da 1990 à u 2019, vincendu cinqui alizzioni prisidinziali cunsecutivi. Dimissiuneghja u 19 marzu 2019 pà lascià a piazza à u presidenti di u Senatu, Kassym-Jomart Tokaïev, chì hè elettu prisedenti u 9 ghjugnu 2019.

U Cazacchistanu aderisci à l'ONU u 2 marzu 1992 è à u partinariatu par a paci di l'OTAN u 27 maghju 1994. Hè ancu membru di l'UNESCO dapoi maghju 1992

U 30 aostu 1995, una nuvedda Custituzioni hè aduttata è l'alizzioni lighjislativi ani locu di dicembri 1995 incù a criazioni d'un Parlamentu incù dui camari.

In u 1997, a capitala di u Cazacchistanu hè cullucata d'Almaty (anzianu Alma-Ata), à u sudestu di u paesi, à Akmola (Akmolinsk, Tselinograd), ribattizata Astana (capitali in cazaccu) à 'st'uccasioni. 'Ssa cità situata in i steppi da u nordu di u paesi (più vicinu di u so centru giugraficu), s'hè sviluppata com'è centru urbanu principali par a campagna di i terri verghjini.

XXIu seculu mudificà

Di ghjinnaghju 2010, u Cazacchistanu assicura par un annu a presidenza di l'Urganisazioni pà a sicurezza è a cuupirazioni in Auropa (OSCE), a più grandi urganisazioni di sicurezza rigiunali, ragruppendu 56 paesi d'Auropa, d'America subrana è d'Asia. U Cazacchistanu divintò u prima Statu postsuvieticu à predominiu asiaticu è musulmanu à dirighja 'ss'urganisazioni.

U 20 marzu 2019, u guvernu dicidi di rinumà a so capitala Nour-Soultan, in umaghju à l'anzianu presidenti Nazarbaïev, firmatu trenta anni à a testa di u paesi. Quist'ultimu chetta u puteri listessu ghjornu.

L'alizzioni lighjislativi di 2021 sò vinti da u partitu Nour-Otan in un cuntestu di boycott di l'oppusizioni.

Di ghjinnaghju 2022, una rivolta nasci dopu à una crescita subitania di u prezzu di u carburanti. Mentri l'annu 2022, parechji riformi di dimucratisazioni sò missi in campu in seguitu à un riferendu è un'alizzioni prisidinziali anticipata hè urganizata di nuvembri. Incù l'Invadu di l'Ucrania da a Russia in 2022 una pulitica prudenti di distanziazioni hà principiatu incù u partinariu di longu data, da a Russia.

Giugrafia mudificà

Cunsidarazioni giugrafichi generali mudificà

 
U Parcu Naziunale di Burabay in a rigioni d'Aqmola

Situatu in cori di u cuntinenti asiaticu, u Cazacchistanu faci parti di l'Asia cintrali.

Cunfinanti di cinqui paesi (Russia à nordu, China à livanti, Chirghizistanu à u sudestu, Uzbecchistanu à u mezupunenti è Turcmenistanu à u mezupunenti è à punenti), u Cazacchistanu si caratterizeghja prima di tuttu com'è essendu un paesi inchjavatu, malgradu a so larga urlatura marittima à punenti incù u mari Caspiu, induva quiddu ferma un mari chjusu.

 
Astana, a capitala ecunomica è pulitica

U Cazacchistanu custituisci un vastu paesi à u 9imu rangu in u mondu par via di a superficia, chì u situeghja trà l'Arghjintina (8imu rangu mundiali) è l'Algiria (10imu rangu mundiali) mentri chì in Asia, accupa u 4imu rangu dopu à a Russia, a China è l'India.

Oltri a so situazioni giugrafica, u Cazacchistanu hè un paesi d'Asia cintrali par causa di i so liami storichi, linguistichi, culturali è pulitichi incù quattru altri exi ripublichi suvietichi d'Asia isciuti da l'anziana URSS.

Mentri u periudu suvieticu insin'à l'indipendenza di u paesi, à u Cazacchistanu stessu, l'insemu geupuliticu furmatu da u Cazacchistanu, u Chirghizistanu, l'Uzbecchistanu, u Tagicchistanu è u Turcmenistanu fù di solitu chjamatu Asia cintrali è Cazacchistanu.

A più parti uccidentali di u paesi ùn hè di regula micca cunsidarata com'è appartinendu giugraficamenti à l'Asia cintrali ma à l'Auropa (induva, siont'è una cunvinzioni di regula ammissa, u cuntinenti auropeu si ferma à i monti I Monti Urali, po à u fiumu di listessu nomu) : u Cazacchistanu saria cusì situatu annantu à dui cuntinenti (bench'è a parti auropea situata in a diprissioni caspia sii disertica (disertu Ryn) è mori pocu pupulata).

Pulitica mudificà

 
Noursoultan Nazarbaïev, presidenti di a Ripublica di u Cazacchistanu da 1990 à 2019.

U Cazacchistanu hà un rigimu prisidinziali cunsidaratu com'è auturitariu. L'attuali Custituzioni di u Cazacchistanu hè stata aduttata par via di riferendu naziunali u 30 aostu 1995. Hà rimpiazzatu a prima Custituzioni di u 28 ghjinnaghju 1993.

U capu di u Statu hè attualmenti u presidenti Kassym-Jomart Tokaïev. Hà succidutu in 2019 à Noursoultan Nazarbaïev, chì era à a testa di u paesi dapoi u 1990. U capu di u guvernu hè u Prima ministru Oljas Bektenov.

U Parlamentu di u Cazacchistanu hè cumpostu da una camara bassa, u Mäjılıs, è d'una camara alta, u Senatu :

  • u Mäjılıs hè cumpostu da 107 diputati eletti à u suffraghju univirsali, u scrutinu hè parzialamenti prupurziunali ;
  • u Senatu cumporta 47 sedii. Quindici sinatori sò dirittamenti numinati da u presidenti di a Ripublica. L'altri sò eletti da i grandi alittori di i quattordici oblystar è dui cità à statutu particulari (Astana è Almaty). 'Ssi grandi alittori sò eddi stessi numinati da u presidenti di a Ripublica.

Par altru, u Cazacchistanu hè membru di l'Urganisazioni di Cuupirazioni di Shanghaï.

Ecunumia mudificà

U PIB di u Cazacchistanu hè stimatu pà 2012 à 231 miliardi di dullari americani.

L'ecunumia di u Cazacchistanu riposa par u più annantu à l'espurtazioni di pitroliu, chì rapprisentani 56% di u valori di l'espurtazioni è 55% di u bugettu di u Statu. Siont'è certi estimi, u paesi hà risorsi pitrulieri equivalenti à quiddi di l'Iraccu ma prisenti in strati più fondi, in è intornu à u mari Caspiu, ciò chì spiega u principiu rilativamenti ricenti di u so sfruttamentu. Siont'è l'Agenzia americana di l'energia (EIA), u Cazacchistanu hà produttu à l'incirca 1,54 milionu di carateddi di pitroliu à u ghjornu in u 2009. U paesi diteni 75% /di i riservi di pitroliu di u mari Caspiu (vali à dì 3% di i riservi mundiali) è spera entra da quì à 2020 in u club di i cinqui primi paesi spurtadori.

U Cazacchistanu hè divintatu u prima pruduttori d'uraniu incù 33% (vali à dì 17803 tonni in u 2010) di a pruduzzioni mundiali. Disponi di riservi impurtanti d'uraniu (17% /di i riservi mundiali) è siont'è l'OCDE, l'intensificazioni di a pruduzzioni di 'ssu paesi hà parmissu un aumentu di più di 25% di a pruduzzioni mundiali da 2008 à u 2010.

U Cazacchistanu hè dinò unu di i più grossi spurtadori mundiali di putassiu.

L'infrastrutturi energetichi sò riditati di l'ebbica suvietica è sò à i ghjorna d'oghji u più à spessu vitusti. I friquenti incidenti in i trenta setti cintrali termichi di u paesi, chì a so media d'ità hè di più di 60 anni, cunducini à tagliaturi di currenti è di scaldamentu.

Ligami mudificà