U termini quadriviu disigna l'insemu di i quattru scenzi matematichi in a tiuria antica: aritmetica, giumitria, musica, astrunumia. [1]

Storia mudificà

U principu di 'ssu avvicinamentu di i scenzi matematichi pari avè vistu u ghjornu abbastanza in freccia. Un frammentu cunsirvatu di u pitagoricu Archytas (versu 360 av. G.-C.) tistimunieghja di l'esistenza di 'ssa idea in l'insignamentu di Pitagora. Frammentu 1 d'Archytas:

"I matematichi, à parè meiu, sani bè discerna è capiscia comu ci voli (è quissa ùn hè mancu stampa susprindenti) a natura di ogni cosa (...). Ancu, tucchendu a vilucità di l'astri, di li pisà è di li chjinà, ci ani datu una cunniscenza chjara, tantu in giumitria piana, ch'è in aritmetica è in sfericu, senza sminticà non più a musica. Chì 'ssi scenzi sembrani sureddi, apposta chì eddi s'accupani di i primi dui formi di l'essaru, chì sò eddi stessi sureddi."[2]

Platonu evucheghja un avvicinamentu trà 'ssi scenzi : scenza di i numari, giumitria piana, giumitria di i solidi, scenza di i muventi. Parla di l'astrunumia è di l'armonica com'è "scenzi sureddi", spiighendu chì l'astrunumia hè fatta pà l'ochja com'è l'armonica pà l'arechja. Metti in rilazioni l'armunia di i sferi incù l'orbiti cilesti.

 
Severinu Boeziu, Consolation philosophy

Ùn hè chì incù Severinu Boeziu ch'eddu apparisci u cuncettu di quadriuium (o quadruuium par cunsirvà a graffia di Boeziu). U termini stazzunatu da Boeziu (chì significheghja à prubbiamenti parlà a "quadruppia via") s'ispira forsi di una sprissioni di Nicomacu di Gerase (a so fonti escinziali par i scenzi matematichi), chì parlava di i τέσσαρες μέθοδοι, vali à dì di i "quattru scenzi", ma incù u ghjocu etimulogicu annantu à μέθοδος, chì u so sensu prima hè "a via".

U cuncettu di quadrivium avarà una pusterità estremamenti impurtanti in l'insignamentu medievali.

Prima, mentri a Rinascita carulingia di l'VIII seculu, Beda u Vinerevuli l'inchjudi, à latu à u triviu (disciplini chì no chjamariami litterarii : grammatica, ritorica, dialettica), in i setti arti liberali chì funi intradutti in i munasteri.

Mentri l'invadi vichingu, sarracinu è ungaresu (820-920), a disurganisazioni di i munasteri caghjunò un smintecu guasgi tutali di u quadriviu.

Fù u frati Gerbert d'Aurillac (≈ 945/950-1003) chì riintraducì u quadriviu in i scoli urbani d'Uccidenti, dopu à avè lu amparatu eddu stessu in un munasteru in Catalogna. 'Ssu righjonu era difatti à u cuntattu di a civiltà islamica, tandu in pienu sviluppu, è si pristava bè à i scambii culturali. Gerbert d'Aurillac divintò papa sottu u nomu di Silvestru II. Hè u papa di l'annu milla.

U frati Birtferth, in u circondu di l'annu milla, pinsava chì u comput, u calculu di i festi mobili, era una scenza cumplessa, chì s'appughjava annantu à dui disciplini di u triviu, è dui disciplini di u quadriviu.

Noti mudificà

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da a wikipedia in francesu.
  2. Porfiriu, Cummentu annantu à l'Armonichi di Claudiu Tulomeu.

Da veda dinò mudificà

Bibliugrafia mudificà

  • Petru Riché, Scoli è insignamentu in l'altu Medievu, Picard, 2000.
  • Petru Riché, I Grandezzi di l'annu milla, Editions Bartillat, 1999.

Articuli cunnessi mudificà