Polypogon viridis
Polypogon viridis
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Poales
Famiglia Poaceae
Genaru Polypogon
Nomu binuminali
Polypogon viridis
, 1966Taxon author not found

Polypogon viridis hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Poaceae.

Discrizzioni mudificà

Polypogon viridis hè una pianta arbacea annuali di a famiglia di i Poaceae. Misura trà 10 è 50 cm d'altura è pussedi i piccioli smilzi è dritti. I casci sò liniari è misurani trà 2 è 10 cm di lunghezza. I spighetti sò aggruppati in pannochji leni è misurani trà 2 è 5 mm di lunghezza. I fiora sò verdi è i frutti sò cariossidi.

Ripartizioni mudificà

Polypogon viridis hè urighjinariu d'Auropa è d'Asia. Hè prisenti in numarosi paesi, in particulari in Francia, in iSpagna, in Italia, in Grecia, in Turchia, in Iranu, in India è in China. Cresci in i pratulini, i campi, i bordi di stradonu è i tarreni abbandunati.

Polypogon viridis hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia mudificà

'Ssa pianta hè una annuali, ciò chì significheghja ch'edda cumpletta u so ciculu di vita in una sola staghjoni. Si ripraduci par u più par via di graneddi, chì sò spargugliati da u ventu. Polypogon viridis hè una spezia pionnière, capaci à culunizà prestu i zoni disturbati. Hè ancu adatta à i cundizioni aridi è pò sopravviva in ambienti induva d'altri pianti ani mali à pruspirà.

Tassunumia mudificà

Polypogon viridis hè stata discrittu pà a prima volta da u butanistu svidesu Carl von Linné in 1753 in a so opara Species Plantarum. Hè stata classificata in u genaru Polypogon, chì ragruppa pianti arbacei annuali o vivaci di a famiglia di i Poaceae. Polypogon viridis hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Agrostis viridis, Avena viridis, è Trichodium viride.

Cunsirvazioni mudificà

Polypogon viridis ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia minacciata. Hè à spessu cunsidarata com'è una gattiva arba in i culturi, ma pò ancu essa usata com'è pianta furagera par u bistiamu. Hè ancu usata in medicina tradiziunali par trattà diversi affizzioni, tali i dulori adduminali è i ribugli urinarii. Eppuri, hè impurtanti di surviglià a so espansioni in i zoni induva edda ùn hè micca indigena, chì pò divintà invadenti è nocia à a biudiversità lucali.

Rifarimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà