Poa nemoralis
Poa nemoralis
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Pinopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Poales
Famiglia Poaceae
Generu Poa
Nome binuminale
Poa nemoralis
Carl Linnaeus, 1753

Poa nemoralis hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Poaceae.

Descrizzione mudificà

Poa nemoralis hè una spezia di pianta erbacea appartinendu à a famiglia di e Poaceae. Si caratterizeghja da i piccioli ritti, pudendu aghjunghje un'altezza da 30 à 60 centimi. E so foglie sò lineare, strette è misuranu trà 5 è 15 centimi di longu. L'infiuriscenze sò spighe lene, cumposti da fiurarelli disposti in gaspe. I fiori sò di regula di culore verde, ma ponu qualchì volta piglià una tinta appena viulace.

Ripartizione mudificà

Poa nemoralis hè una spezia originaria d'Europa, induv'ella hè largamente sparta. Omu a trova ancu in Asia occidentale è in Africa suprana. Priferisce l'ambienti semi-ombragés, tali l'arici di fureste, e pratuline umite è e chjarine. 'Ssa pianta hè adattata à climi timperati, ma pò ancu sopravvive in rigione più calde.

Poa nemoralis hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia mudificà

Poa nemoralis hè una pianta vivace, ciò chì significheghja ch'è ella pò campà parechji anni. Si riproduce per u più per via di granelli, chì sò spergugliati da u ventu. A fiuritura hà locu di veranu è d'istate, è i granelli maturanu à a fine di l'istate. 'Ssa spezia hè capace à adattà si à sfarenti tipi di terre, ma priferisce e terre ricche di materia organica.

Tassonumia mudificà

Poa nemoralis hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Poa sylvicola, Poa nemoralis var. sylvicola, Poa nemoralis subsp. sylvicola. 'Ssi nomi sò stati imprudati in u passatu per designà variazione di 'ssa spezia, ma sò avà cunsiderati cum'è sinonimi.

Cunsirvazione mudificà

Poa nemoralis ùn hè micca cunsiderata cum'è una spezia minacciata. Hè relativamente cumuna in a so area di ripartizione è ùn hè micca sottumessa à una prissione significativa duvuta à l'attività umana. Eppuru, a distruzzione di u so ambiente naturale, in particulare da l'urbanisazione è l'agricultura intensiva, pò custituisce una minaccia putenziale per 'ssa pianta. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone induv'ella si trova cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà