Plutone hè una pianeta nannula chì orbiteghja in a parte esteriore di u sistemu sulariu, in a cinta di Kuiper.[1] Scuperta da Clyde Tombaugh in u 1930, hè stata cunsiderata cum'è a nuvesima pianeta di u sistemu sulariu mentre 76 anni. U so statutu di pianeta hè stati rimessu in quistione à parte si da u 1992, in seguitu à a scuperta di parechji ogetti di taglia simile in a cinta di Kuiper ; a scuperta d'Eris in u 2005, una pianeta nannula à discu diffusu chì hè 27% più massiccia ch'è Plutonu, hà finalmente cunduttu l'Unione astrunomica internaziunale à ricunsiderà, dopu à vivi dibattiti, a definizione di una pianeta, è dunque à riclassà Plutonu cum'è pianeta nannula l'annu dopu.

In quant'è corpu celestu di u sistemu sulariu, Plutone occupa a 16ima piazza in termini di taglia è a 17ima in termini di massa, è hè, per diamitru, a più grande di e pianete nannule è di l'ogetti trasnettuniani cunnisciuti (in e dui categurie, hè varcata in massa da Eris). A so massa è a so taglia sò inferiore à quelle di i più satelliti grandi naturali di u sistemu sulariu : i satelliti medicei di Ghjove, Titanu, Tritone è a Luna. Riguardu à quest'ultimu, a so massa ùn hè ch'è di un sestu è u so vulume di un terzu. Cum'è l'altri ogetti di a cinta di Kuiper, Plutone hè per u più custituita di ghjacciu è di roccia.

A so orbita hè piuttostu eccentrica è inclinata riguardu à u pianu di l'eclittica, mentre ch'è a so distanza à u Sole varieghja da 30 à 49 UA. Periudicamente, Plutone, mentre u so perieliu, s'avvicina più vicinu u Sole ch'è Nettuniu, ma essendu in risunanza orbitale 2:3 incù ellu, ùn si ne avvicina mai più vicinu ch'è 17 UA.

Plutone hà cinque lune cunnisciute : Caronte (a più maiò, incù un diamitru d'un pocu di più a mità di u soiu), Stice, Notte, Cerberu è Idra. Plutone è Caronte sò cunsiderati cum'è un sistemu binariu o una pianeta doppia, chì u centru di gravità di u sistemu si trova à u steriore di i dui.

U 14 di lugliu 2015, a sonda New Horizons hè diventata u prima attrazzu spaziale à soprabulà annantu à Plutonu, effittuendu e misure è l'ossirvazione dittagliate di a pianeta nannula è di e so lune. Di sittembre 2016, l'astrunomi anu annunciatu ch'è a calotta bruna russiccia chì copre u polu nordu di Caronte hè cumposta da toline, di macromolecule organiche chì puderianu esse ingridienti di a vita è chì, liberate da l'atmusfera di Plutone, precipiteghjanu annantu à Caronte à 19000 km di quà.

Ossirvazione mudificà

 
Un'imaghjine di sintesi di Plutonu, criata à parte si da l'ossirvazione di u telescopiu spaziale Hubble trà u 2002 è u 2003.

Ossirvata dapoi a Terra, Plutone hà una magnitudine apparente media di 15,1 è aghjuntu a so luminusità massima in u periodu cintratu annantu à u perieliu, aghjunghjendu una magnitudine di 13,65. U so diamitru angulare varieghja da un minimu di 0,06 à un massimu di 0,11 siconda d'arcu, quandu ellu si trova à a più distanza corta di a nostra pianeta. 'Sse caratteristiche rendenu a so ossirvazione prublematica è ghjustificheghjanu u fattu ch'ella ùn sia statu scuperta ch'è in a prima mità di u 20 e seculu.

Plutone ùn pò micca esse ossirvatu faciule incù picculi strumenti amatori. I telescopii frà i quali a so apertura hè superiore à 200 mm duverianu permette di vede lu, bench'ellu sia megliu di imprudà l'aperture di almenu 300-350 mm per ossirvà lu. L'usu di di più spartu di i CCD in u campu amatore permette, sottu à un celu chjaru, di acquistà l'imaghjine di Caronte ancu quandu ellu hè à a so distanza angulare massima di Plutone.

Storia di l'ossirvazione mudificà

L'esistenza di una pianeta esteriore à quelle dighjà cunnisciute era da longu suspettata, da u fattu chì Uranu è Nettuniu parianu cullucà si di una manera sfarente da quella aspittata, cum'è chì elli fussenu disturbati da l'attrazzione gravitaziunale di un antru ogettu. William Henry Pickering è Percival Lowell sò ghjunti à listesse cunclusione à u principiu di u seculu XX. Ancu u scrittore Howard P. Lovecraft avia emessu l'ipotesi, partendu da calculi astrunomichi, di l'esistenza di un'antra pianeta ch'è Nettuniu.

A tecnica di pirturbazione avia dighjà scuntratu un grande successu in u 1846, quandu Nettuniu era stata scuperta à listessu modu.

 
Clyde Tombaugh, u scupridore di Plutone

Clyde Tombaugh s'hè interissatu à l'astronumia da a so ghjuventù, in l'anni 1920, custruiscendu si telescopii amatori per ossirvà l'ogetti di u sistemu sulariu. In u 1928, manda uni pochi di disegni di e so ossirvazione di Marti è di Ghjove à Vesto Slipher, tandu direttore di l'Ossirvatoriu Lowell à Flagstaff, in Arizona. Quest'ultimu l'impiega à l'ossirvatoriu è l'incariceghja di a ricerca di a pianeta X, predita da Lowell è Pickering.

Suvitendu e predizzione teuriche è cunsacrendu si à longhe ricerche, u 18 di ferraghju 1930, paragunendu e placche fotografiche prese uni pochi di ghjorni prima, i 23 è 29 di ghjennaghju, Tombaugh scopre l'ogettu ricircatu, chì per via di i primi calculi paria gravità aldilà di l'orbita di Nettuniu. Dopu chì l'ossirvatoriu aghji ottenutu e fotografie di cunferma, a nova di a scuperta hè mandata à l'ossirvatoriu di u Harvard College u 13 di marzu 1930, chì l'ossirvatoriu augurava fà currisponde a data di a scuperta d'Uranu da Herschel è a data di nascita di Percival Lowell in u 1855. A più imaghjine anziana sicura cunnisciuta da Plutone ricolla à u 23 di ghjennaghju 1914 ed hà stata presa da l'Ossirvatoriu di Heidelberg. L'imaghjine datendu di u 21 di aostu 1909 è di u 11 di nuvembre 1909, pigliate da l'ossirvatoriu Yerkes, devenu dinù esse cunfirmate definitivamente.

A pusizione di Plutone essendu stata individuata guasi esattamente cum'elli u privedianu i calculi teorichi, omu hà prima cridutu ch'è u corpu perturbatore, a pianeta X, era statu truvatu. Eppuru, à u filu di l'anni, e misure anu svilatu ch'è Plutone era bella troppu chjuca per spiigà e pirturbazione ossirvate, è omu hà dunque pinsatu ch'ella ùn pudia micca esse l'ultima pianeta di u sistemu sulariu. A caccia à a dicesima pianeta hè dunque statu rilanciata.

A quistione ùn hè stata risoluta ch'è in u 1989, quandu l'analisi di e date di a sonda Voyager 2 hà svilatu ch'è e misure di e masse d'Uranu è di Nettuniu, cumunamente ammesse capunanzu, eranu appena sbagliate. L'orbite calculate incù e nuvelle masse ùn anu mustratu nissuna anumalia, ciò chì esclude categuricamente a prisenza di una pianeta esteriore à Nettuniu incù una massa elevata.

Note mudificà

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da a wikipedia in talianu.

Da vede dinò mudificà