Physalis alkekengi
Physalis alkekengi
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Solanales
Famiglia Solanaceae
Genaru Physalis
Nomu binuminali
Physalis alkekengi
Carl Linnaeus, 1753

Physalis alkekengi hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Solanaceae.

Discrizzioni mudificà

Physalis alkekengi hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Solanaceae. Si distingui da i so piccioli ritti è ramificati, pudendu aghjunghja un'altezza da 30 à 60 centimi. I so fogli sò uvali, dintati è appena piluti, d'un culori verdi vivu. I fiora di Physalis alkekengi sò chjuchi, bianchi o giaddicci, è ragruppati in gaspi pindenti. Sò suvitati da frutti carnati, di culori arancinu vivu, ingutuppati in un caliciu à forma di lanterna.

Ripartizioni mudificà

Urighjinaria d'Asia, Physalis alkekengi hè largamenti sparta in i righjoni timparati di l'emisferu nordu. Omu a trova in particulari in China, in Curea, à u Giapponu, in Russia, in Auropa è in America subrana. Cresci di regula in i zoni buscosi, i pratulini, l'arici di furesti è i giardini.

Physalis alkekengi hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia mudificà

Physalis alkekengi hè una pianta vivaci chì si sparghji par u più par via di i so rizomi suttarranii. Fiurisci da ghjugnu à sittembri, attirendu l'insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli. I frutti, chì sò manghjarecci, sò spargugliati da l'animali chì cunsumani i parti carnati è lasciani i graneddi cascà in u so ambienti. A pianta hè ancu capaci à ripraducia si par via di graneddi, chì poni firmà durmenti in a terra mentri parechji anni prima di ghjirminà.

Tassunumia mudificà

Physalis alkekengi hè u nomu scentificu accittatu par 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à altri noma, tali Physalis franchetii, Physalis pubescens è Physalis francheti. 'Ssi sinonimi sò usati in certi classifichi butanichi, ma u nomu u più currintamenti apradatu hè Physalis alkekengi.

Cunsirvazioni mudificà

Physalis alkekengi hè una pianta chì ùn hè micca cunsidarata com'è minacciata. Hè largamenti cultivata com'è pianta urnamintali in i giardini par causa di i so frutti attraenti è di u so frundamu dicurativu. Eppuri, in certi righjoni, pò divintà invadenti è fà cuncurrenza à i spezii indigeni. Hè dunqua ricumandatu di cuntrullà a so prupagazioni in i zoni ind'edda ùn hè micca nativa.

Rifarimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà