Phyla canescens
Phyla canescens
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Lamiales
Famiglia Verbenaceae
Genaru Phyla
Nomu binuminali
Phyla canescens
Edward Lee Greene, 1899

Phyla canescens hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Verbenaceae.

Discrizzioni mudificà

Phyla canescens hè una spezia di pianta arbacea appartinendu à a famiglia di i Verbenaceae. Si caratterizeghja da i so piccioli ritti è ramificati, pudendu aghjunghja un'altezza da 30 à 60 centimi. I casci sò upposti, uvali è appena dintati annantu à i bordi. I fiora, di culori viulinu o rusulinu pallidu, sò ragruppati in gaspi terminali. I frutti sò picculi capsuli cuntinendu i graneddi.

Ripartizioni mudificà

Phyla canescens hè urighjinaria d'America subrana, ind'edda hè largamenti sparta. Omu a trova par u più in i righjoni timparati è subtrupicali, in particulari in i pratulini, l'arici di furesti è i zoni umiti. Hè ancu prisenti in certi righjoni d'America cintrali è d'America suttana.

Phyla canescens hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia mudificà

Phyla canescens hè una pianta vivaci chì si sparghji par u più par via di i so graneddi. Fiurisci da ghjugnu à sittembri, attirendu numarosi insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli. 'Ssa spezia hè ancu capaci à ripraducia si par via di calaturi, furmendu cusì culonii densi. Hè adattata à diffarenti tipi di terri, ma priferi i terri beddi assiccati è ricchi di materia urganica.

Tassunumia mudificà

Phyla canescens hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Lippia canescens, Verbena canescens è Lantana canescens. 'Ssa spezia hè stata discritta pà a prima volta da u butanistu francesu André Michaux in u 1803.

Cunsirvazioni mudificà

Phyla canescens hè cunsidarata com'è una spezia à priaccupazioni minori siont'è l'Unioni internaziunali par a cunsirvazioni di a natura (UICN). Bench'edda possi essa cunsidarata com'è una gattiva arba in certi righjoni, ghjoca un rollu impurtanti in l'ecusistemi furniscendu di u cibu è un ambienti par numarosi insetti è aceddi. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali è l'usu eccessivu di pisticidii poni custituiscia minacci pà a so sopravvivenza à longu andà. Hè dunqua escinziali di metta in campu di i misuri di cunsirvazioni pà prisirvà 'ssa spezia è mantena l'equilibriu eculogicu.

Rifarimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà