Petrorhagia saxifraga

Petrorhagia saxifraga
Petrorhagia saxifraga
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Caryophyllales
Famiglia Caryophyllaceae
Generu Petrorhagia
Nome binuminale
Petrorhagia saxifraga
Heinrich Friedrich, 1831

Petrorhagia saxifraga hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Caryophyllaceae.

Descrizzione mudificà

Petrorhagia saxifraga hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Caryophyllaceae. Si caratterizeghja da i piccioli ritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 20 à 50 centimi. E so foglie sò lineare, strette è appena carnute. I fiori di 'ssa spezia sò chjuchi, d'un rusulatu pallidu à viulinu, ragruppati in infiuriscenze strinte in cima à e piccioli. Pussedenu cinque petali prufundamente frastagliati, dendu l'apparenza di cinque lobi.

Ripartizione mudificà

Petrorhagia saxifraga hè originaria d'Europa, induv'ella hè largamente sparta. Omu a trova per u più in e rigione mediterranie, ma hè ancu prisente in altre parte di l'Europa, in particulare in Francia, in Spagna, in Italia è in Grecia. 'Ssa pianta cresce di regula annantu à i terre calcarie, in ambienti rucciosi è pratuline asciutte.

Petrorhagia saxifraga hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia mudificà

Petrorhagia saxifraga hè una pianta adatta à e cundizione aride è pitricose. Hè capace à resiste à i periodi di sicchina grazia à e so radiche prufonde chì li permettenu d'assurbisce l'acqua in prufundità. 'Ssa spezia fiurisce di regula da maghju à lugliu, pruducendu numerose granelli chì sò spergugliati da u ventu.

Tassonumia mudificà

Petrorhagia saxifraga hè u nome scentificu accittatu di 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à altre nomi, tali Tunica saxifraga è Petrocoptis saxifraga. 'Ssi sinonimi sò imprudati in certi opere di riferimentu, ma u nome Petrorhagia saxifraga hè u più currentemente imprudatu.

Cunsirvazione mudificà

Petrorhagia saxifraga ùn hè micca cunsiderata cum'è una spezia minacciata. Hè relativamente sparta in a so area di ripartizione naturale è ùn hè micca sottumessa à prissione di cunsirvazione particulare. Eppuru, certe pupulazione ponu esse affittate da a distruzzione di u so ambiente per causa di l'urbanisazione è di l'agricultura intensiva. Hè dunque impurtante di surviglià u statu di cunsirvazione di 'ssa pianta è di piglià misure di prutezzione cusì necessaria.

Riferimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà