A petra battifocu hè una roccia sedimentaria cumposta guasi esclusivamente di silicia. Hè una varietà di quarzu minerale, assai dura. In generale, a petra battifocu hè grisgia scura, turchina, nera, o ancu bruna scura.

A petra battifocu

Furmazione mudificà

Sta roccia si forma in dui modi:

A petra battifocu tende à cuncentrà si in strati estremamente compatte è guasi inattacchevule da l'agenti atmusferichi. Hè 'ssa specifichità chì, incù una certa abbundanza è a so durezza ne anu fattu u materiale essenziale di e prime industrie litiche.

Usu mudificà

 
Ogetti preistorichi in petra battifocu

E petre battifocu travagliate sò una tistimunianza fundamentale di i primi insidiamenti umani, e tecniche lavurative imprudate per creà le permessenu d'individuà parechji periodi di a preistoria. L'usu cuntinuò, dopu, finu à un'epica abbastanza recente. In u seculu XVII eranu sempre aduprate, in particulare ind'i populi di l'Americhe, chì fabricavanu cultelli incù a lama di stu materiale, chì era usatu ancu per fà e punte di e frezze.

Eppuru hè necessariu di distingue a petra battifocu travagliata da e so sgherze naturale, chjamate eolite.

A petra battifocu, in quantu petra fucaghja, hè stata fundamentale ancu per u funziunamentu di l'acciarini manuali (in Europa è in u bacinu di u Mare Terraniu almenu dapoi l'ità altumedievale) è, da u seculu XVII à u seculu XIX, ancu per fà scintillà i meccanismi accenditivi di l'arme da focu, finu à l'avventu di l'arme "à percussione".

Citazione mudificà

A petra battifocu hè mintuvata in u Dizziunariu corsu-francese di Matteiu Ceccaldi[1]: cù l'acciarinu ci vole a petra battifocu è l'esca.

Note mudificà

  1. Matteu Ceccaldi (1974).

Referenze mudificà

  • Ceccaldi, Matteu. Dizziunariu corsu-francese - Dictionnaire corse-français. Edizione Klincksieck, 1974

Da vede dinù mudificà