U pesciucane
Prionace glauca
Classificazione scentifica
Regnu Animalia
Divisione Chordata
Classa Actinopterygii
Ordine Carcharhiniformes
Famiglia Carcharhinidaee
Generu Prionace
Nome binuminale
Prionace glauca
Linnaeus, 1758

U pesciucane [1] hè un tipu di squalu di a famiglia di i Carcharhinidae. [2] Hè assai prisente in l'oceani timperati è trupicali da 350 metri di prufundità à a superficia. 'Ssu cagnacciu hè caratterizatu da a so forma assai lungarina è da a tinta turchina di a parte superiore di u so corpu.

Hè a sola spezia di u generu Prionace.

Caratteristiche mudificà

Descrizzione mudificà

U pesciucane hà un corpu chjaru è longhe nutaghjole pettorale. Cum'è altri assai cagnacci, i pesciucani sò cuntrastati : u sopra di u corpu hè turchinu scuru, più chjaru annantu à i lati è u sottu hè biancu. U pesciucane masciu aghjunghje generalmente da 1,82 à 2,82 m à maturità, mentre e femine più grosse aghjunghjenu generalmente 2,2 à 3,3 metri à maturità. I grossi esimplari ponu aghjunghje 3,8 metri di longu. U pesciucane hè abbastanza lungarinu è smilzu di taglia è pesa di solitu da 27 à 55 kilò ind'è i masci è da 93 à 182 kilò ind'è e grande femine. Qualchì volta, una femina chì a so lunghezza varca 3 metri pesa più di 204 kilò. U più pesu grevu mintuvatu per a spezia era di 391 kilò. U pesciucane hè dinù ectotermicu è hà unu odoratu assai sviluppatu.

U pesciucane si nutrisce di totani, di pesci, di picculi cagnacci, di crustacei è in modu più eccezziunale d'acelli è di cadaveri di mammiferi marini.

Riproduzzione mudificà

I pesciucani sò vivipari è danu nascita à quattru à 135 chjuchi per catellata. U periodu di gistazione hè cumpresa trà 9 è 12 mesi. E femine ghjunghjenu à maturità à l'età di cinque o sei anni è i masci à l'età di quattru o cinque anni. Omu pensa ch'è a parata nuzziale implicheghja u morsu da u masciu, chì i campioni maturi ponu esse sessuati incù accuratezza in funzione di a prisenza o di l'assenza di venice di morsu. I pesciucani femini si sò adattati à u rituale rigurosu di l'accupiamentu sviluppendu una pelle trè volte più spessa ch'è quella di i masci.

Cibu mudificà

I totani sò prede impurtante per i pesciucani, ma u so rigimu alimintare cumprende altri invertebrati, cum'è a seppia è i polpi pelagichi, cum'è u luccapante, u gamberettu, u granciu, un grande numeru di pesci ossacuti, picculi cagnacci, a carogna di i mammiferi è uni pochi di acelli marini. U lardu è a carne di balena è di marsuinu sò stati prilivati in u stomacu di esemplari catturati è omu sà ch'elli prilevanu u baccalà in e sciabiche. I cagnacci sò stati ossirvati è documintati travagliendu inseme cum'è " caneghju " per cuncoglie e so prede in un gruppu cuncintratu chì ne ponu faciule nutrisce si. I pesciucani ponu manghjà u tonnu, chì sò statu ossirvati prufittendu di u cumpurtamentu d'accolta per nutrisce si opportunamente di prede chì scappanu. U cumpurtamentu d'accolta ossirvatu ùn hè micca statu disturbatu da differente spezie di cagnacci in i circondi, chì perseguiteghjanu nurmalmente a preda cumuna. U pesciucane pò nutà lestru, ciò chì li permette di chjappà faciule a so preda. In particulare, i so denti triangulari li permettenu di chjappà faciule e prede sculisciante.

Ecolugia mudificà

U pesciucane stà in tutti l'oceani è mari di u mondu in e latitudine cumprese trà 66° Nordu à 55° Sudu. 'Ssu cagnacciu hè pelagicu ma pò occasiunalmente stà in a vicinanza di a cinta cuntinentale. I ghjovani pesciucani sò stati qualchì volta ossirvati vicinu à e coste. Priferisce l'acque trà 7 °C è 16 °C ma supporta bè l'acque appena sopra à 20 °C.

Relazione incù l'omu mudificà

Si stima ch'è 10 à 20 milioni di 'ssi cagnacci sò tumbati ogni annu à a seguita di a pesca. A carne hè manghjareccia, ma poca ricircata. Hè cunsumata fresca, siccata, fumata è salita. A pelle hè imprudata per u coghju, e nutaghjole per a suppa à l'alettoni di cagnacciu è u fecatu per l'oliu. I pesciucaini sò qualchì volta ricircati cum'è pesci di caccia per a so bellezza è a so lestrezza.

U pesciucane pizzica raramente l'omu. Da u 1580 à u 2013, u pesciucane ùn hè statu implicatu ch'è in 13 incidenti di morsi, frà i quali quattru murtali.

Note mudificà

  1. Casanova (2010), p. 482.
  2. 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in inglese.

Bibliugrafia mudificà

  • Petru Casanova, Motti, Albiana, 2010

Ligami mudificà

Da vede dinù mudificà