U pedi d'elefanti
Beaucarnea recurvata
Classificazioni scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Magnoliophyta
Classa Liliopsida
Ordini Asparagales
Famiglia Asparagaceae
Genaru Beaucarnea
Nomu binuminali
Beaucarnea recurvata
Linnaeus, 1753

U pedi d'elefanti (Beaucarnea recurvata) hè una spezia d'arburi di a famiglia di l'Asparagaceae, urighjinaria di i Stati di Tamaulipas, Veracruz è San Luis Potosí in u livanti di u Messicu.[1] Malgradu u so nomu cumunu, ùn hè micca strittamenti imparintata à i veri palmi (Arecaceae). Hè divintata pupulari in Auropa è in u mondu sanu in quant'è pianta urnamintali. Esistini i peda d'elefanti annosi di 350 anni arrighjistrati à u Messicu.

Discrizzioni mudificà

 
Fustu di palmu à pedi d'elefanti in a pruvincia d'Artemisa, in Cuba

U pedi d'elefanti hè una pianta vivaci à casci parsistenti chì pò aghjunghja 4,72 metri incù un caudex allargatu, par fà da riserva d'acqua. U picciolu unicu à forma di palmu pruduci i toppi terminali di casci ricurvati à forma di strisci, calchì volta à forma di stuppini di capeddi à l'estremità, è incù i paniculi uccasiunali di fiurareddi bianchi quandu a pianta varca 10 anni.

U solu fustu mudaratamenti ingunfiatu in u carponu hè più finu sopra è pocu ramificatu. U caudex guasgi sfericu à l'ebbica di a ghjuvantù diventa più tardi longu da 4 à 6 metri è aghjunghji un diamitru insin'à 50 centimi è più à a basa. A curteccia hè liscia. I casci verdi, appena ringhjuvaniti è ricurvati sò smilzi, pari o appena bracanati.

Sistemica mudificà

Uni pochi di sinonimi di Beaucarnea recurvata sò:

  • Beaucarnea inermis (S.Watson) Rose
  • Beaucarnea tuberculata Roezl
  • Dasylirion inerme S.Watson
  • Dasylirion inermis S. Watson
  • Dasylirion recurvatum (Lem.) J.F.Macbr.
  • Nolina recurvata (Lem.) Hemsl.
  • Pincenectitia tuberculata Lem.

Ambienti mudificà

U so ambienti hè una furesta bassa d'arburi frunduti, chì a so tampiratura media hè di 20° C è i pricipitazioni annuali di 800 mm, è una staghjoni asciutta bedda marcata da 7 à 8 mesa. 'Ssu tipu di furesti si trova in un quatru altitudinali da 0 à 1700 metri sopra à u liveddu di u mari. I peda d'elefanti crescini annantu à i terri rucciosi povari in nutrimenti, i scuglieri è i muntagni scabrosi. A pianta risisti sinu à 10° C, è cresci in pienu soli o in ombra parziali. I pianti ani una crescita assà lenta è sò mori tularanti à a sicchina, in vasettu o piantati com'è arburi di giardinu urnamintali.

Statu di cunsirvazioni mudificà

I spezii di u genaru Beaucarnea sò par a maiò parti in un statu criticu datu diversi attività antropichi, chì ani caghjunatu una frammintazioni è una distruzzioni impurtanti di u so ambienti. Da l'altra parti, l'estrazioni di graneddi, di ghjovani piantini, di ghjovani è d'adulti hà affittatu a taglia di a pupulazioni è a prupurzioni di i sessi, riducendu cusì i pussibilità di fertilisazioni è, par via di cunsiquenza, a pruduzzioni di graneddi. 'Ssu prucessu di sfruttamentu esponi 'ssa spezia, in statu di minaccia o d'estinzioni, riducendu a taglia minima campiva di i pupulazioni, è ancu u pighjuramentu di a so diversità genetica 9. BBeaucarnea recurvata, hè cunsidarata com'è minacciata siont'è a norma ufficiali messicana 059 -ECOL- 2010 di u SEMARNAT à u Messicu.

Noti mudificà

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in inglesu.