Parietaria lusitanica

Parietaria lusitanica
Parietaria lusitanica
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Rosales
Famiglia Urticaceae
Genaru Parietaria
Nomu binuminali
Parietaria lusitanica
Carl Linnaeus, 1753

Parietaria lusitanica hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'Urticaceae.

Discrizzioni mudificà

Parietaria lusitanica hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di l'Urticaceae. Si caratterizeghja da i piccioli ritti aghjunghjendu di regula un'altezza da 30 à 60 centimi. I so fogli sò alterni, uvali è appena dintati annantu à i bordi. I fiora, di piccula taglia, sò ragruppati in infiuriscenzi pindenti. Sò di culori verdi è passani à brunu scuru invichjendu. I frutti sò picculi capsuli cuntinendu i graneddi.

Ripartizioni mudificà

Parietaria lusitanica hè urighjinaria di a penisula iberica, più pricisamenti di u Portugallu è di u punenti di a Spagna. Eppuri, s'hè ancu naturalizata in altri righjoni mediterranii, in particulari in Francia, in Italia è in Grecia. Omu a trova par u più in i zoni rucciosi, i mura, i ricci è i tarreni abandunati.

Parietaria lusitanica hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia mudificà

'Ssa pianta hè adattata à i climi mediterranii, ind'edda cresci in cundizioni di sicchina è di calori. Hè capaci à tullarà i terri povari in nutrimenti è prifiriscu/prifirisci i posti assuliati. Parietaria lusitanica si ripraduci par u più in dispersioni di i so graneddi, chì sò lighjeri è poni essa traspurtati da u ventu annantu à /di corti distanzi. Pò ancu prupagà si in frammintazioni di i so piccioli, chì sò capaci à arradicà si è di dà nascita à nuveddi pianti.

Tassunumia mudificà

Parietaria lusitanica hè u nomu scentificu accittatu di 'ssa pianta. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Parietaria officinalis subsp. lusitanica, Parietaria lusitanica subsp. lusitanica è Parietaria lusitanica var. lusitanica.

Cunsirvazioni mudificà

Bench'è Parietaria lusitanica ùn sii micca cunsidarata com'è una spezia minacciata, pò essa invadenti in certi righjoni ind'edda hè stata intradutta. U so putenziali di culunisazioni rapita pò caghjunà una cumpetizioni incù i spezii indigeni è disturbà l'ecusistemi lucali. Par via di cunsiquenza, hè ricumandatu di surviglià è di cuntrullà a so prupagazioni in i zoni ind'edda ùn hè micca indigena.

Rifarimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà