Parapholis incurva
Parapholis incurva
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Poales
Famiglia Poaceae
Genaru Parapholis
Nomu binuminali
Parapholis incurva
Antoine Gouan, 1762

Parapholis incurva hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Poaceae.

Discrizzioni mudificà

Parapholis incurva hè una pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di i Poaceae. Misura trà 10 è 50 cm d'altezza è pussedi i piccioli smilzi è dritti. I casci sò stretti è lungarini, misurendu trà 2 è 10 cm di lunghezza. I spighi sò cumpatti è misurani trà 1 è 3 cm di lunghezza. I fiora sò chjuchi è di culori verdi.

Ripartizioni mudificà

Parapholis incurva hè una spezia urighjinaria d'Auropa è d'Asia. Hè prisenti in numarosi paesi, in particulari in Francia, in iSpagna, in Italia, in Grecia, in Turchia, in Iranu è in China. Cresci in i pratulini, i campi, i bordi di stradonu è i tarreni abbandunati.

Parapholis incurva hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia mudificà

Parapholis incurva hè una pianta annuali chì fiurisci di regula da maghju à lugliu. Si ripraduci par u più par via di graneddi, chì sò spargugliati da u ventu. 'Ssa spezia hè bè adatta à i cundizioni aridi è pò sopravviva in i terri povari in nutrimenti. Ghjoca un rollu impurtanti in l'ecusistema furniscendu u cibu è un aggrottu à numarosi insetti è picculi animali.

Tassunumia mudificà

Parapholis incurva hè stata discritta par a prima volta in 1753 da u butanistu svidesu Carl von Linné. Hè stata classificata in u genaru Avena prima di essa riclassata in u genaru Parapholis. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Avena incurva, Avena parviflora, Avenula incurva, Avenula parviflora, Parapholis parviflora.

Cunsirvazioni mudificà

Parapholis incurva ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia minacciata. Hè à spessu cunsidarata com'è una gattiva arba in i culturi, ma pò ancu essa usata com'è pianta furagera par u bistiamu. A so prisenza in i pratulini pò ancu cuntribuiscia à a biudiversità lucali. Eppuri, com'è par tutti i spezii vegetali, hè impurtanti di prisirvà u so ambienti naturali pà assicurà a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà