I papiri di Ossirincu sò un inseme di papiri grechi anziani truvati annantu à u situ d'Ossirincu in Egittu.[1]

Papiru d'Ossirincu VI 932, una lettera privata di u IIu seculu.

Storia mudificà

I Britannichi fecenu numerosi scavi in Egittu à parte si da u 1882, data induv'elli avianu acquistati difatti un putere annantu à u paese. Eppuru a cità d'Ossirincu ùn era micca un di i lochi i più prestigiosi di l'Egittu anticu, è ci volse à aspittà 1896 chì dui ghjovani universitarii di u Queen's College d'Oxford, Bernard P. Grenfell è Arthur S. Hunt, intraprendessenu i scavi annantu à u situ.

E so prime scuperte ùn fubbenu micca straurdinarii : " Imunticelli di rumenzuli ùn eranu niente d'altru ch'è munticelli di rumenzuli", scriverà Grenfell. Ma prestu, scoprinu chì 'ssi rumenzuli cuntenianu i manuscritti in numeru straurdinariu. "U flussu di papiri si cambiò prestu in turrente, è, à spessu, bastava à vultà a terra incù a so botte per scopre ne un nuvellu stratu." Spironu dopu tandu ritruvà i testi persi d'autori grechi magiori (a scuperta da certi altri di a Custituzione d'Atena d'Aristotele ùn datava ch'è di 1890) è e so ricerche ebbenu un grande ribombu in Inghilterra, induve elli fecenu campagna per racoglie i fondi.

Forse e so scuperte ùn fubbenu micca à l'altezza di e spiranze di i dui omini: a maiò parte di i papiri ùn eranu ch'è documenti amministrativi diversi o currispundenza privata. U prima annu, scoprinu i frammenti di una tragedia di Sofocle persa è di un vangelu scunnisciutu, ma micca opere in a so integralità. Cuntinuonu e so ricerche, dirighjendu mentre l'inguernu e centinare di Egizziani sopr'à u locu di i scavi è passendu l'istate in Inghilterra à nittà, studià è traduce i manuscritti. Sola a Prima Guerra Mundiale interrumpì, per un tempu, u so travagliu è quandu in u 1926, Grenfell morse, Hunt duvite perseguità solu u travagliu insin'à a fine di a so propia vita in u 1934. Dopu à ellu, i scavi cuntinuonu è cuntinueghjanu sempre avà. Quelle anu eppuru cunnisciutu più dopu dui arrichitere magiore à u mumentu di a Seconda Guerra Mundiale è di a crisa di Suez in u 1956.

Opere scuperte mudificà

 
Papiru d'Ossirincu numeru 20

Note mudificà

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.
  2. http://www.persee.fr/web/riviste/home/prescript/articulu/crai_0065-0536_1952_num_96_2_9925 U papiru d'Antinopolis relativu à i misteri - Delatte, Armand, Resiconti di e seanze di l'Accademia di e scrizzione è belle letere, 1952, Vulumu 96, Numeru 2, pp. 251-258.