Un Orriu hè un elementu tipicu di l'archittitura antica di Corsica. Hè una tozza carabunata sottu, una sapara, un aggrottu naturali ammuratu par serva di casa o di cumpulu pà l'animali. L'orria sò situati piuttostu in Pumonti, in i circundi di Porti Vechju. Parti è più sò situati annantu à cumuna di Sotta, chì hè cumposta da parichji paisoli. U più celebru hè l'Orriu di i Canni, incù l'Orriu di Chera. Ma ci sò dinò: l'Orriu 'lli Culioli, l'Orriu di Munaccia, l'Orria d'Urghjavonu, l'Orriu di u Riacciu.

File:Imagina benvinuta.jpg
L'Orriu

Duranti a muntanera o l'impiaghjera, accadia chì i pastori si sirvissini di l'orria pà cansà si una stunda.

Accadi dinò chì l'orriu fussi assuciatu à una lighjenda. Certi volti, i paisani ùn s'avvicinaiani tantu di l'orria, chì ci era a tema parchì i cridiani abitati da i spiriti.

Citazioni mudificà

Accadi chì l'orriu fussi mintuvatu in a cultura è a litteratura corsa. Par asempiu:

Ni vedi spuntà lu soli
À livanti à la marina
È pari ch'iddu fighjoli
Quandu varchi à Roccapina
L'orriu 'lli Culioli
Ispostu sulla cullina!
Ispostu à l'acqua è al ventu
Ferma sempri in sintinedda ;
Vidi li monti di Tempiu
È navicà li battedda!
Vidi à Cagna à unghji mumentu,
Vidi Asinau è Bavedda.

Rifarenzi mudificà

Liami mudificà

Da vida dinò mudificà