Muscari neglectum
Muscari neglectum
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Asparagales
Famiglia Asparagaceae
Generu Muscari
Nome binuminale
Muscari neglectum
Michele Tenore, 1842

Muscari neglectum hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di l'Asparagaceae.

Descrizzione mudificà

Muscari neglectum hè una spezia di pianta à fiori appartinendu à a famiglia di l'Asparagaceae. Si caratterizeghja da piccioli fini è ritti, pudendu aghjunghje un'altezza da 20 à 30 centimi. E so foglie sò lineare è strette, d'un verde vivu. I fiori di Muscari neglectum sò ragruppati in gaspe dense, di forma conica, è sò di culore turchinu o viulettu intensu. Ogni fiore hè cumpostu da sei petali aduniti in una curolla à forma di campana.

Ripartizione mudificà

Muscari neglectum hè originariu di a rigione mediterrania, induv'ellu hè largamente spartu. Omu u trova per u più in i paesi di u circondu mediterraniu, tali a Spagna, l'Italia, a Grecia è a Turchia. Hà ancu statu introduttu in altre rigione di u mondu, in particulare in America suprana.

Muscari neglectum hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia mudificà

Muscari neglectum hè una pianta vivace chì fiurisce di veranu. Priferisce e terre belle assiccate è assuliate, ma pò ancu adattà si à cundizione di crescita menu favurevule. 'Ssa spezia si riproduce per u più per via di granelli, chì sò spergugliati da u ventu o l'insetti. I fiori di Muscari neglectum sò inamacati da l'ape è altri insetti, chì sò attratti da u so profume dolce.

Tassonumia mudificà

Muscari neglectum hè ancu cunnisciutu sottu u nome di Muscari racemosum. 'Ssi dui nomi sò cunsiderati cum'è sinonimi è facenu riferimentu à listessa spezia di pianta.

Cunsirvazione mudificà

Muscari neglectum hè una spezia chì ùn hè micca cunsiderata cum'è minacciata. Hè largamente sparta in a so area di ripartizione naturale è hè ancu cultivata cum'è pianta ornamentale in numerosi giardini. Eppuru, hè impurtante d'esse attenti chì e pupulazione selvatiche ùn sianu micca distrutte da a distruzzione di u so ambiente o da a racolta eccessiva di piante. A cunsirvazione di 'ssa spezia passa da a prisirvazione di u so ambiente naturale è da pratiche di giardinaghju durevule.

Riferimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà