Minerva era a divinità rumana di a guerra, di a savviezza è a prutittrici di l'artigiani. Da un puntu di vista mitulogicu, a figura di Minerva diriveghja da quidda di Atena, a so currispittivu in a mitulugia greca. Com'è par Atena, ancu par Minerva l'animali sacru hè a civetta, calchì volta u ciocciu.

Minerva, ditagliu di u Trionfu di a Virtù di Andrea Mantegna (1499-1502)

Tituli è rolli mudificà

 
Testa di Minerva di Elihu Vedder, 1896

U terminu Minerva fù prubabilamenti impurtatu da l'etruschi chì a chjamavani Menrva. I rumani ni confusini u nomu stranieri incù u so lemma mens (menti) vistu ch'è a dea guvirnava micca solu a guerra, ma dinò l'attività intillettuali.

Minerva era a figlia di Ghjovi è di Metidi. Fù cunsidarata a divinità verghjina di i guerrieri, di a puisia, di a medicina, di a savviezza, di u cummerciu, di l'arti, è ancu invintrici di a musica. Incù u terminu di Minerva Medica, fù a prutittrici di a medicina è di i duttori.

Cultu mudificà

U celebru pueta rumanu Publio Ovidiu Nasone a difiniti com'è divinità da i milla compiti. Minerva fù adurata in tutta l'Italia, nonustanti solu à Roma assumesse un aspettu da guerriera. Hè di solitu rapprinsintata mentri indossa una cotta di maglia è un elmu, cumpletta di lancia.

I Rumani ni cilibravani a festa da u 19 à u 23 marzu in i ghjorna chì pigliavani u nomu di Quinquatria, i prima cinqui successivi à l'Idi di marzu, à parta da u dicennuvesimu in u Calindariu di l'Artigiani. Una virsioni più chjuca, i Minusculae Quinquatria, si tinia dopu l'Idi di ghjugnu, u 13 ghjugnu, incù l'usu di flautisti, moltu usati in i cirimonii riligiosi. U cultu di Minerva era tinutu annantu à u Campidogliu è facia parti di a Triadi Capitulina, incù a Ghjovi è Giunona. In a Roma attuali si pò visità a Piazza di a Minerva, in i circonda di u Pantheon.

In u 207 a.C. una gilda di pueti è attori fù criata par fà offriti vutivi in u Tempiu di Minerva annantu à l'Aventinu. Frà l'altri membri mireta una minzioni spiciali Livio Andronico. U santuariu avintinianu firmeti un impurtanti centru culturali par l'artisti par a maiò parti di a Ripublica Rumana.

In i Viti paralleli di Plutarcu (Pericle è Fabio Massimu), Minerva apparisci à Pericli in sognu urdinendu i curi par un citatinu malatu di Atena. Dopu st' episodiu fù eretta una statua in bronzu in onori di i divinità Ermes è Minerva.

Calculus Minervae mudificà

 
Museiu di u Bardo: Minerva

U calculus Minervae era a petra di Minerva, veni à dì u votu dicisivu in un organu cullegiali chì era bluccatu par via di parità di voti annantu à una pruposta, ugualamenti appruvata è avvirsata da listessu numaru di cumpunenti (sicondu Titu Liviu circa Cinquicentu).

Si tratta di a traduzioni latina di l'Athenas psephos, u chjappulu ch'è u prisidenti punia in l'urna par ultimu in a Bulè di i Cinquicentu (l'organu lighjislativu in a Custituzioni di Clisteni, chì parò asercitava ancu una funzioni ghjurisdiziunali). Tali difinizioni era data annantu à l'asempiu di u lighjindariu votu di Atena in favori di Oreste, ricurdatu da Eschilu ni L'Eumenidi, dicisivu par mandà esenti da pena u matricidiu.

In l'antica Roma a difinizioni fù ripresa in u 30 a.C. quandu, in i prucessi criminali, un senatuconsultu ricunniscì à Ottaviano u calculus Minervae, u privileghju di aghjunghja u so votu à quiddu di a minuranza, è dunqua ditarminà l'assuluzioni, in casu mai ch'è a sintenza fussi stata prununciata incù a maiuranza di un solu votu.

In u mondu mudernu a funzioni di u Prisidenti incù votu dicisivu in casu di parità hè garantita in parechji urdinamenti, trà i quali u Senatu di i Stati Uniti d'America è a Cummissioni par a Virità è a Ricunciliazioni di u Sudafrica (in a quali u prisidenti Desmond Tutu espressi un votu dicisivu in l'ultima siduta[1]). Quissa si distingui da u swing vote, chì hè u votu oscillanti di un cumpunenti micca ideulugizatu in un organu cullegiali disparu, chì tindinzialamenti hè purtatu à dicida quiddu chì vinci: u casu di u ghjudici Sandra O'Connor di a Corti suprema di i Stati Uniti hè cunsidaratu quiddu più apprupriatu à renda u cuncettu, almenu in i tempi più ricenti.

Noti mudificà

  1. Desmond Tutu, ùn ci hè futuru senza pardonu, Milano, Feltrinelli, 2001, p. 160.

Videughjochi mudificà

Da veda dinò mudificà

Fonti mudificà

'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana.