Mercurialis perennis
Mercurialis perennis
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Malpighiales
Famiglia Euphorbiaceae
Generu Mercurialis
Nome binuminale
Mercurialis perennis
Carl Linnaeus, 1753

Mercurialis perennis hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Euphorbiaceae.

Descrizzione mudificà

Mercurialis perennis hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di l'Euphorbiaceae. Si caratterizeghja da i piccioli ritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 30 à 60 centimi. E so casce sò opposte, ovale è dentate, d'un verde vivu. I fiori, di piccula taglia, sò ragruppati in gaspe è prisentanu un culore verdicciu pocu visibile. I frutti sò capsule cuntinendu picculi granelli.

Ripartizione mudificà

Mercurialis perennis hè originaria d'Europa è d'Asia occidentale. Hè prisente in numerosi paesi europei, tali a Francia, l'Alimagna, a Spagna è l'Italia. Omu a trova ancu in certe rigione d'Asia, in particulare in Turchia è in Iranu. 'Ssa pianta affizziuneghja e terre ricche di terricci è e zone adumbrate, tale l'arici di fureste è e pratuline umite.

Mercurialis perennis hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia mudificà

Mercurialis perennis hè una pianta dioica, ciò chì significheghja ch'ella pussede individui masci è individui femine distinti. L'impullinazione hè per u più assicurata da u ventu, benchì l'insetti possinu ancu ghjucà un rollu minore. A pianta fiurisce di veranu, di regula trà aprile è ghjunghju, è produce granelli chì sò dissiminate da u ventu.

Tassonumia mudificà

Mercurialis perennis appartene à u generu Mercurialis, chì cumprende parechje altre spezie simile. Frà i sinonimi di Mercurialis perennis, omu trova Mercurialis annua, Mercurialis ambigua è Mercurialis longifolia. 'Ssi nomi sò stati imprudati in u passatu per designà variazione di a pianta, ma sò avale cunsiderati cum'è sinonimi di Mercurialis perennis.

Cunsirvazione mudificà

Mercurialis perennis hè una pianta relativamente cumuna in a so area di ripartizione. Eppuru, certe pupulazione ponu esse minacciate per causa di a distruzzione di u so ambiente naturale, in particulare per causa di l'urbanisazione è di l'agricultura intensiva. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone induve 'ssa pianta cresce, in particulare l'arici di fureste è e pratuline umite, cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà