Mentha spicata
Mentha spicata
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Lamiales
Famiglia Lamiaceae
Generu Mentha
Nome binuminale
Mentha spicata
Carl Linnaeus, 1753

Mentha spicata hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Lamiaceae.

Descrizzione mudificà

Mentha spicata hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Lamiaceae. Si caratterizeghja da i so piccioli quadrangulari è e so casce opposte, dentate è appena pilute. I fiori di a menta verde sò di culore biancu o rusulatu pallidu è sò ragruppati in spighe densi à l'estremità di i piccioli.

Ripartizione mudificà

Mentha spicata hè originaria d'Europa è d'Asia, ma hè avale largamente sparta in u mondu sanu. Cresce in e pratuline umite, i bordi di i corsi d'acqua è e zone padulose. 'Ssa pianta hè à spessu cultivata in i giardini per e so pruprietà aromatiche è medicinale.

Mentha spicata hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia mudificà

Mentha spicata hè una pianta vivace chì si prupaga per u più per via di stuloni suttarranii. Pò aghjunghje un'altezza da 30 à 100 centimi. A fiuritura hà locu da ghjunghju à sittembre, attirendu numerosi insetti inamacatori. E casce di Mentha spicata sgaghjanu un odore caratteristicu è sò imprudate in cucina, e tisane è i produtti cosmetichi.

Tassonumia mudificà

Mentha spicata appartene à u generu Mentha, chì cumprende numerose spezie di mente. Certi sinonimi di Mentha spicata sò Mentha viridis è Mentha cordifolia. 'Ssa pianta hè strettamente ligata à a menta impiverata (Mentha x piperita) è à u pedirossu (Mentha aquatica).

Cunsirvazione mudificà

Mentha spicata hè una pianta cumuna è largamente cultivata, ciò chì li cunferisce una certa prutezzione contru à e minacce di sparizione. Eppuru, a distruzzione di u so ambiente naturale è l'inguinamentu di i corsi d'acqua ponu avè un impattu negativu annantu à a so sopravvivenza à longu andà. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone umite induve Mentha spicata si sviloppa naturalmente è di promove a so cultura durevule per assicurà a so cunsirvazione.

Riferimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà