Malus pumila
Malus pumila
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Rosales
Famiglia Rosaceae
Genaru Malus
Nomu binuminali
Malus pumila
Philip Miller, 1768Moritz Balthasar Borkhausen, 1803

A mela cumuna (Malus pumila) hè una spezia d'arburi chì faci parti di a famiglia di i Rosaceae.

Discrizzioni mudificà

A mela cumuna hè una spezia d'arburi fruttivu appartinendu à a famiglia di i Rosaceae. Hè urighjinariu d'Asia cintrali ed hè largamenti cultivatu in u mondu sanu par i so frutti diliziosi è nutritivi. A mela cumuna hè un arburi scascianti chì pò aghjunghja un'altezza da 5 à 12 metri. I so fogli sò uvali è dintati, di culori verdi. I fiora di a mela cumuna sò bianchi o rusulini è appariscini di branu, innanzi à l'apparsa di i casci. I frutti sò meli, chì poni varià in taglia, in forma è in culori sicondu a varietà.

Ripartizioni mudificà

A mela cumuna hè urighjinaria d'Asia cintrali, ma hè avali cultivatu in numarosi righjoni di u mondu. Hè particularamenti sparta in Auropa, in America subrana è in Asia. I climi timparati sò i più favurevuli à a so cultura, bench'è edda possi ancu essa cultivata in righjoni più freti o più caldi, siont'è a varietà.

Malus pumila hè prisenti è cultivata in Corsica.[1]

Biulugia mudificà

A mela cumuna hè un arburi à fiuritura prumaticcia. I so fiora sò inamacati da l'abbi è d'altri insetti, ciò chì parmetti a furmazioni di i frutti. I meli sò falsi frutti, chì sò i parti carnuti di u ricittaculu fiurali chì si sviloppani par furmà u fruttu. I graneddi si trovani indrentu à u fruttu è sò spargugliati da l'animali chì cunsumani i meli. A mela cumuna hà una lungività di à l'incirca 30 à 40 anni, bench'è edda possi viva più à longu in cundizioni favurevuli.

Tassunumia mudificà

U nomu scentificu di a mela cumuna hè Malus pumila. Hè ancu cunnisciutu sottu à altri noma scentifichi, tali Pyrus malus. Certi sinonimi cumuni inchjudini Malus communis è Malus sylvestris. 'Ssi noma sò à spessu usati par disignà i varietà salvatichi o micca cultivati di a mela cumuna.

I termini Malus pumila è Malus domestica sò à spessu apradati pà disignà a mela è i so frutti. Esisti eppuri una piccula diffarenza trà i dui termini. Malus pumila disignava à l'urighjina a mela di Paradis, una forma debuli è à debuli crescita di Malus domestica. Inveci, Malus domestica disegna a mela cumuna, chì hè un picculu arburi aghjunghjendu 5 à 12 metri di parti supiriori è pruducendu i meli ch'omu trova currintamenti in i suparmarcati.

Malgradu 'ssa distinzioni, i dui noma sò stati largamenti usati par tutti i formi di meli di frutteta, è calchì volta dinò pà u so principali genitori bastardu. In riassuntu, Malus domestica hè un cumplessu geneticamenti eterogenu d'urighjina ibrida varievuli, chì a so apparenza stiriori hè in grandi parti quidda di Malus sieversii, u so antinatu bastardu. Cusì, bench'è eddu ci fussi una piccula diffarenza in l'intentu uriginali di i termini, sò à spessu usati l'unu o l'altru di modu equivalenti in a pratica.

Cunsirvazioni mudificà

A mela cumuna hè una spezia largamenti cultivata è ùn hè micca cunsidaratu com'è minacciatu. Eppuri, certi varietà anziani o lucali poni essa in priculu par causa di a perdita di biudiversità agricula. A cunsirvazioni di 'ssi varietà hè impurtanti par prisirvà a diversità genetica di i meli mansi. Sforzi sò fatti par cullittà, cunsirvà è ducumintà 'ssi varietà cù u fini di prisirvà u so patrimoniu geneticu unicu.

Rifarimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà