Luzula forsteri
Luzula forsteri
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Poales
Famiglia Juncaceae
Generu Luzula
Nome binuminale
Luzula forsteri
Augustin-Pyramus de Candolle, 1806

Luzula forsteri hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Juncaceae.

Descrizzione mudificà

Luzula forsteri hè una spezia di pianta erbacea appartinendu à a famiglia di e Juncaceae. Si distingue da e so foglie lineare è e so infiuriscenze in gaspe lene. I piccioli di 'ssa pianta ponu aghjunghje un'altezza da 30 à 60 centimi. I fiori sò chjuchi è di culore brunu o russicciu. I frutti sò capsule cuntinendu picculi granelli.

Ripartizione mudificà

Luzula forsteri hè originaria di e rigione muntose d'Europa, in particulare di l'Alpe, di i Carpazi è di i Pirenei. Omu a trova ancu in certe parte di l'Asia, cum'è u Caucasiu è l'Himalaya. 'Ssa pianta priferisce e terre umite è e zone adumbrate, tale e fureste di muntagna è e pratuline alpine.

Luzula forsteri hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia mudificà

Luzula forsteri hè una pianta vivace chì fiurisce di regula da maghju à lugliu. Si riproduce per u più per via di granelli, chì sò spergugliati da u ventu. 'Ssa spezia hè adattata à e cundizione climatiche rigurose di e rigione muntose, induv'ella pò sopravvive à timperature estremamente basse è à e terre povere in nutrimenti. Ghjoca un rollu impurtante in l'ecusistema furniscendu u cibu è un aggrottu à numerosi insetti è picculi mammiferi.

Tassonumia mudificà

Luzula forsteri hè ancu cunnisciuta sottu à u sinonimu Luzula sudetica. Hè stata discritta per a prima volta da u botanistu tedescu Johann Centurius von Hoffmannsegg in u 1814. 'Ssa spezia face parte di u generu Luzula, chì cumprende à l'incirca 110 spezie di piante erbacee in u mondu sanu.

Cunsirvazione mudificà

Luzula forsteri hè cunsiderata cum'è una spezia relativamente cumuna è ùn hè micca attualmente minacciata. Eppuru, certe pupulazione ponu esse affittate da a distruzzione di u so ambiente naturale duvuta à u sfruttamentu furestieru è à l'urbanisazione criscente. E misure di cunsirvazione, tale a prutezzione di e zone naturale induve 'ssa pianta si trova, sò necessarie per prisirvà a so diversità genetica è u so rollu eculogicu.

Riferimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà