Lavatera trimestris
Lavatera trimestris
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Malvales
Famiglia Malvaceae
Genaru Lavatera
Nomu binuminali
Lavatera trimestris
Carl Linnaeus, 1753

Lavatera trimestris hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Malvaceae.

Discrizzioni mudificà

A Lavatera trimestris hè una pianta annuali appartinendu à a famiglia di i Malvaceae. Si distingui da u so picciolu rittu è ramificatu, pudendu aghjunghja un'altezza da 60 à 90 centimi. I so casci sò alterni è appena piluti. I fiora di a Lavatera trimestris sò maiori, di culori rusulinu vivu à purpureu, incù pitali appena cicciati. Si spannani d'istatina è di vaghjimu, attirendu cusì numarosi insetti inamacatori.

Ripartizioni mudificà

Urighjinaria di u circondu mediterraniu, a Lavatera trimestris s'hè sparta in numarosi righjoni di u mondu grazia à a so capacità à adattà si à diffarenti tipi di terri è di climi. Omu a trova par u più in Auropa, in Africa subrana, in Asia uccidentali è in America subrana. Cresci di regula in i pratulini, i bordi di stradona, i tarreni abbandunati è i giardini.

Lavatera trimestris hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia mudificà

A Lavatera trimestris hè una pianta annuali chì si ripraduci par via di graneddi. Fiurisci da ghjugnu à uttrovi, pruducendu numarosi fiora chì si trasformani dopu in capsuli cuntinendu i graneddi. 'Ssi capsuli s'aprini à maturità, libarendu i graneddi chì poni essa spargugliati da u ventu o l'animali. A ghjirminazioni di i graneddi si pruduci di regula di branu siguenti. A pianta hà una crescita rapita è pò aghjunghja a so piena maturità in solu uni pochi di mesa.

Tassunumia mudificà

A Lavatera trimestris hè u nomu scentificu accittatu di 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altri noma, tali Malva trimestris è Althaea trimestris. 'Ssi noma sò cunsidarati com'è sinonimi di Lavatera trimestris in a tassunumia butanica.

Cunsirvazioni mudificà

A Lavatera trimestris hè una pianta cumuna è largamenti sparta, ciò chì li cunfarisci un statutu di priaccupazioni minori in termini di cunsirvazioni. Hè à spessu cultivata com'è pianta urnamintali in i giardini par causa di i so fiora piacevuli. Eppuri, hè impurtanti d'essa attenti ch'edda ùn diventi micca invadenti in l'ecusistemi naturali ind'edda hè stata intradutta. A prisirvazioni di u so ambienti naturali è a rigulazioni di a so prupagazioni sò escinziali pà mantena un equilibriu eculogicu.

Rifarimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà