U lattonu
Euphorbia dendroides
Classificazioni scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordini Euphorbiales
Famiglia Euphorbiaceae
Genaru Euphorbia
Nomu binuminali
Euphorbia dendroides
Linnaeus, 1753
U lattonu

U lattonu (o lattone) hè una pianta o un arburettu chì faci parti di a famiglia di l'Euphorbiaceae.

Tassunumia mudificà

U lattonu hè statu discrittu è dinuminatu da Carl Linnaeus, in u 1753.

Parechi sinonimi di Euphorbia dendroides sò:

  • Euphorbia laeta Aiton
  • Esula dendroides (L.) Haw.
  • Euphorbia divaricata Jacq.
  • Euphorbion dendroideum (L.)
  • Tithymalus arboreus Tourn.

Discrizzioni mudificà

U lattonu hè una pianta di u circondu mediterraniu. U lattonu hè un arburettu altu circa un metru, ma pò aghjunghja eccizziunalamenti 2 à 3 metri.[1] Nasci in i loca à sulivu, à spessu in i pinduricci scugliosi o in i sfetti di i tozzi. U lattonu hè beddu arradicatu. I casci appariscini di sittembri è parsistini mentri l'invernu sanu. Dopu si ni cascani di maghju. I parti più anziani di a pianta sò bruni è spruvisti di casci. Fiurisci da aprili à ghjunghju. U so suchju hè biancu è piciosu. Versu a fini di u branu è à u principiu di l'istatina, u lattonu diventa rossu. U lattonu perdi dopu tutti i so casci.

Ripartizioni mudificà

U lattonu hè originariu di u bacinu mediterraniu, induv'eeddu hè largamenti spartu. Omu a trova par u più in i righjoni custieri di u sudu di l'Europa, di l'Africa di u Nordu è Mediu Urienti. Cresci in ambienti variii tali i machji è i furesti chjari.

In Corsica mudificà

 
I lattona crisciuti inquant'è arburetti, in u Salariu in Aiacciu

U lattonu hè abbastanza cumunu in Corsica.[2] Hè prisenti in particulari in Galeria, Portu, Tizzà, San Fiurenzu, Aiacciu, Sulinzara è ancu in Bonifaziu[3]. Si pò scuntrà dinò annantu à parechji isulotti com'è quiddi di Pinareddu, Piana (di l'Isuli Ciarbicali) è Pitricaghjosa. Calchì volta, si pò ancu truvà i loca induva i lattona sò crisciuti com'è arburetti alti trè metri (com'è in Aiacciu, in u Salariu).

Biulugia mudificà

Euphorbia dendroides hè una pianta vivacu chì pò aghjunghja un'altezza da 2 à 3 metri. Pussedi radichi prufondi chì li parmetteni di risista à i periudi di sicchina. 'Ssa spezia hè adattata à un clima mediterraniu, carattarizatu da istati caldi è secchi è inguerni dolci è umiti.

A riproduzioni di u lattonu si faci in impullinazioni cruciata. I fiori producini nettari per attirà l'insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli. I graneddi sò dopu spargugliati da u ventu o l'animali.

Cunsirvazioni mudificà

U lattonu hè cunsidarata com'è una spezia di priaccupazioni minori sient'è l'Unioni internaziunali par a cunsirvazioni di a natura (UICN). Bench'eddu possi essa minacciatu lucalmenti par causa di a distruzzioni di u so ambienti da l'urbanisazioni è l'agricultura intensiva, a so larga ripartizioni geugrafica li cunfarisci una certa resilienza. Eppuri, hè impurtanti di surviglià u statu di i pupulazioni è di metta in piazza i misuri di cunsirvazioni par prisirvà 'ssa spezia è u so ambienti.

Lessiculugia mudificà

U lattonu hè ancu chjamatu u lattone. U nomu corsu veni da u fattu chì, quand'eddu si tronca a vetta, ni esci spezia di latti.

Noti mudificà

  1. Ozenda (1950).
  2. Jeanmonod & Gamisans (2013).
  3. Paradis (2001).

Bibliugrafia mudificà

Altri prugetti mudificà