Lasiommata paramegaera

Lasiommata paramegaera
Lasiommata paramegaera
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Arthropoda
Classa Insecta
Ordini Lepidoptera
Famiglia Nymphalidae
Genaru Pararge
Nomu binuminali
Lasiommata paramegaera
Jacob Hübner, 1824

Lasiommata paramegaera hè una spezia di sbarrabattula chì faci parti di a famiglia di i Nymphalidae.

Discrizzioni mudificà

Lasiommata paramegaera hè una sbarabattula appartinendu à a famiglia di i Nymphalidae è à a sottufamiglia di i Satyrinae. Si distingui par via di a so taglia media, incù una largura variendu trà 40 è 50 millimitri. L'ali di 'ssa spezia sò di culori brunu scuru, incù mutivi suttili di tacchi più chjari. I masci è i femini prisentani diffarenzi lebbii à u liveddu di a culurazioni è di a forma di l'ali.

Ripartizioni mudificà

'Ssa spezia hè par u più prisenti in i righjoni muntosi d'Auropa, in particulari in l'Alpi, i Pirenei è i Carpazi. A parsona pò ancu truvà la in certi righjoni di l'Asia cintrali. Lasiommata paramegaera priferi l'ambienti aparti, tali i pratulini, i chjarini è l'arici di furesti.

Lasiommata paramegaera hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia mudificà

Lasiommata paramegaera hè un sbarabattula diurna chì bula par u più da maghju à sittembri. L'adulti si cibani di u nettaru di i fiora, in particulari i carda. I femini ponini i so ova annantu à i pianti ospiti, chì sò par u più graminacei. I bruchi si sviloppani in nutriscendu si fogli di 'ssi pianti. A crisalidi inverna è a mitamurfosi hà locu di branu dopu.

Tassunumia mudificà

Lasiommata paramegaera hè ancu cunnisciutu sottu à u nomu scentificu di Pararge paramegaera. Hè statu discrittu par a prima volta da l'entumologu francesu Jean-Baptiste Godart in u 1824. Esistini dinò sinonimi pà 'ssa spezia, tali Pararge aegeria var. paramegaera è Pararge aegeria var. paramegaera f. alpina.

Cunsirvazioni mudificà

Lasiommata paramegaera hè cunsidarata com'è una spezia rilativamenti cumuna è ùn hè micca attualmenti minacciata. Eppuri, certi pupulazioni lucali poni essa affittati da a distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura intinsiva. I misuri di cunsirvazioni, tali a prisirvazioni di i pratulini è i arici di furesti, sò nicissarii pà assicurà a sopravvivenza à longu andà di 'ssa spezia.

Rifarimenti mudificà

  • Berquier C. & Andrei-Ruiz M.-C., Lista Rossa regiunale di e Farfalle diurne è Zygene di Corsica, Corti: Edizione di l'Uffiziu di l'Ambiente di a Corsica, 2017

Noti mudificà

  1. Berquier & Andrei-Ruiz (2017).

Altri prugetti mudificà