A Landsgemeinde (littiralamenti in tedescu: "Assemblea di u paesi") hè un'istituzioni di dimucrazia diretta chì si trova in dui cantoni svizzari.[1]

Una Landsgemeinde à Glaris

Urganisazioni mudificà

U so ubbiettivu hè di risolva i prublemi cullittivi riuniscendu i citatini di a cumuna o di u cantonu. A Landsgemeinde s'iscrivi in 'ssa tradizioni, eppuri dispunendu di puteri più impurtanti. Una volta à l'annu, di solitu una dumenica braninca, l'assemblea prucedi, annantu à a piazza maestra di u capilocu, à l'alizzioni à mani pisata di u presidenti di a Landsgemeinde, po di u Landammann (presidenti di u guvernu), di i so culleghi di u guvernu, i rapprisintanti di u cantonu à u Cunsigliu di i Stati, di i ghjudici è di certi funziunarii. I vutazioni ci si svoglini dinò. U risultatu di u votu hè u risultatu di un'estimu piuttostu ch'è di un calculu pricisu.

Storia mudificà

S'è a Landsgemeinde hè intradutta pà a prima volta in u cantonu d'Uri in u 1231, ùn esisti oramai più ch'è in dui cantoni : Appenzell Rhodes-Interni è Glaris. Hè stata abbandunata in l'anni 1990 in i cantoni di Nidwald, d'Appenzell Rhodes-Esterni è d'Obwald par raghjoni lugistichi (par causa di mancanza di piazza dopu à l'intruduzioni di u suffraghju feminicciu) ma soprattuttu datu u ricorsu di di più friquenti à u scrutinu à bullitinu sicretu. U so abbandonu in i cantoni di Zugu, di Schwytz (in u 1848) è d'Uri (in u 1928) hè piuttostu duvutu à i tinsioni rigiunali o partitani.

Noti mudificà

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.

Da veda dinò mudificà