Isolepis setacea
Isolepis setacea
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Poales
Famiglia Cyperaceae
Generu Isolepis
Nome binuminale
Isolepis setacea
Johann Jacob Roemer, 1817

Isolepis setacea hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Cyperaceae.

Descrizzione mudificà

Isolepis setacea hè una spezia di pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Cyperaceae. Hè caratterizata da i so piccioli smilzi è ritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 10 à 30 centimi. E casce sò ridutte à piccule scaglie brune, mentre ch'è i fiori sò ragruppati in piccule infiuriscenze sferiche di culore brunu o russicciu. I frutti sò achenii di culore brunu scuru.

Ripartizione mudificà

Isolepis setacea hè originariu di e rigione timperate di l'emisferu nordu, in particulare in Europa, in Asia è in America suprana. Omu a trova per u più in e zone umite, tale i paduli, e turbiere è e sponde di i corsi d'acqua.

Isolepis setacea hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia mudificà

'Ssa pianta si riproduce per u più in via vegetativa, grazia à a furmazione di rizomi suttarranii chì danu nascita à nove buttature. Pò ancu diffonde si per via di granelli, chì sò spergugliate da u ventu o l'acqua. Isolepis setacea hè una spezia adatta à i mezi umiti, capace à tullerà cundizione di terre povere in ossigenu.

Tassonumia mudificà

Isolepis setacea hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Scirpus setaceus, Schoenoplectus setaceus è Eleocharis setacea.

Cunsirvazione mudificà

Isolepis setacea hè una spezia relativamente cumuna è largamente sparta in a so area di ripartizione. Ùn hè micca cunsiderata in priculu d'estinzione. Eppuru, a distruzzione di u so ambiente naturale, per causa di l'urbanisazione è di a digradazione di e zone umite, pò custituisce una minaccia per a so sopravvivenza à longu andà. Hè dunque impurtante di prisirvà 'ssi ecusistemi fragili per assicurà a cunsirvazione di 'ssa spezia è di a so biodiversità assuciata.

Riferimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà