Isolepis cernua
Isolepis cernua
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Poales
Famiglia Cyperaceae
Generu Isolepis
Nome binuminale
Isolepis cernua
Johann Jacob Roemer, 1817

Isolepis cernua hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Cyperaceae.

Descrizzione mudificà

Isolepis cernua hè una spezia di pianta erbacea appartinendu à a famiglia di e Cyperaceae. Si caratterizeghja da i piccioli smilzi è ritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 10 à 30 centimi. E casce sò lineare è misuranu circa 1 à 3 millimetri di larghezza. I fiori sò chjuchi è ragruppati in spighe terminali, furmendu un'infiuriscenza cumpatta. E spighe sò di regula di culore brunicciu è misuranu à l'incirca 5 à 10 millimetri di lunghezza.

Ripartizione mudificà

Isolepis cernua hè una pianta largamente sparta in e rigione timperate è trupicale di u mondu sanu. Omu a trova in particulare in Europa, in Asia, in Africa, in America suprana è in America suttana. Cresce per u più in e zone umite, tale i paduli, e turbiere è e sponde di i corsi d'acqua.

Isolepis cernua hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia mudificà

Isolepis cernua hè una pianta vivace chì si riproduce per u più in via vegetativa, grazia à a furmazione di rizomi suttarranii. Pò ancu riproduce si per via di granelli, chì sò spergugliati da u ventu o l'acqua. 'Ssa pianta hè adattata à i mezi umiti è tullereghja cundizione di terre povere in nutrimenti. Ghjoca un rollu impurtante in l'ecusistema furniscendu un ambiente è una fonte di cibu per numerose spezie animale.

Tassonumia mudificà

Isolepis cernua hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Scirpus cernuus, Eleocharis cernua è Schoenoplectus cernuus.

Cunsirvazione mudificà

Isolepis cernua ùn hè micca cunsiderata cum'è una spezia minacciata. Hè relativamente cumuna in numerose rigione di u mondu. Eppuru, a distruzzione di l'ambienti umiti duvuta à l'urbanisazione è à l'agricultura intensiva pò custituisce una minaccia per 'ssa pianta. Hè dunque impurtante di prisirvà 'ssi ecusistemi fragili per assicurà a sopravvivenza di l'Isolepis cernua è altre spezie chì ne dipendenu.

Riferimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà