Un' incudine hè un arnesu adupratu per stazzunà i metalli. Hè un pezzu di dimensione variabile chì varieghja, secondu u cummerciu, da poche decine di grammi (orologeria / gioielleria) finu à più di 400 kg (fabbri), in acciaio cù una superficie piatta chjamata tavula, generalmente indurita da case, qualchì volta furnitu di perforazioni generalmente verticali, circulari o quadrate per certi accessori di travagliu o usi adattati à un travagliu specificu.

E grande incudine sò generalmente installate nantu à una basa di legnu (dunque, un troncu d'arburu "solidu"), u troncu, o "chabotte", qualchì volta rinfurzatu cù cinghje di metallu per resiste à i scossa, è chì riduce a vibrazione assorbendula. Una parte. Puderanu esse attaccati à u bloccu di supportu da un terzu "puntu" chì penetra verticalmente in u legnu, cum'è probabilmente per l'anziana incudine. L'incudine più muderna cù una grande basa rettangulare hè mantenuta da u so pesu stessu, ma qualchì volta aghjustemu elementi di fissaggio avvitati à u supportu per impedisce di ribaltà.

Sicondu l'usi è i cumerci, a so forma differisce significativamente. In generale finisce cù unu o dui punti, chjamati bigornes, aduprati per furmà l'ughjettu chì si crea. Cusì, unu di sti bigorne adopra una forma cunica (u bigorne "tondu"), mentre l'altru hà una forma piramidale (u bigorne "quadratu").

Alcune forme di incudine anu mantenutu u nome di u cummerciu per u quale sò stati disignati. Per esempiu, l'incudine furnite cù una sola bigorna (tonda) prominente è opposta à una estremità quadrata, u "culu" di l'incudine, sò chjamate "farriers", perchè uriginariamente cuncipite per a mudellazione di ferru di cavallu da i ferrieri.

Catagoria:Tecnologia