Un idravviò hè un avviò chì t'hà a capacità di pona si annantu à l'acqua.[1] 'Ssu termini hè cumpostu da u grecu ὕδωρ " ("acqua ") è di a parola "avviò". Dui famigli principali d'apparechji esistini : l'idravviò à fasciamu è l'idravviò à gallizzanti.

Idravviò biplanu Caproni Ca.100 di l'idruaerodromu di Cosimu, in Italia.

Storia mudificà

U principiu mudificà

 
Un idravviò polaccu RWD-17W.

U pricursori Charles-Alphonse Pénaud hà l'idea di apradà un pianu d'acqua calmu com'è basa di spiccà di bulu. Diponi in u 1876 u brivettu di un mudeddu d'idravviò à trenu d'attirraghju ritrattevuli, ma sparisci primaturamenti à 30 anni in i cundizioni drammatichi.

 
U « Spruce Goose » di u milliardariu americanu Howard Hughes in u 1947.

U prima bulu sperimintali di un idravviò hè rializatu da Gabriel Voisin, chì parveni à piglià bulu annantu à a Senna u 6 di ghjugnu 1905, rimurcatu da una videtta rapita (à mutori Panhard 150 ch), annantu à una macchina ch'eddu avia disignata è custruita, u Canard Voisin. U bulu si faci à l'altitudina 15 à 20 metri, annantu à una lunghezza di 600 metri.

U prima bulu probbiu autunomu di un idravviò hè rializatu da Henri Fabre, chì piglia bulu u 28 di marzu 1910 da u stagnu di Berre, à Châteauneuf-les-Martigues, in Francia, incù u so idroaeruplanu "Canard ". A prova hè custattata par usceri.

In u 1911, Donnet-Lévêque custruisci u prima idravviò à scafu, invintatu da Francescu Denhaut.

In u 1912, a marina taliana custruisci l'idravviò monupianu Pateras-Pescara, sottu à a rispunsabilità di u tinenti Guidoni. L'apparechju hè maiò (19 metri di largura) è sottumuturizatu. I pruvaturi di bulu principiani in u 1914 è ùn sarani micca suddisfacenti, po u prugettu hè abbandunatu listessu annu.

U 8 di frivaghju 1913, Charles de Lambert effittueghja un bulu di pruvatura sopra à a Senna di Triel à Boulogne-Billancourt. U bulu di ritornu, u 17 di frivaghju, si tarmineghja par mezu à i barcotti di fiumu contru à a pila di un ponti dopu un amerrissage furzatu. I pruvaturi sarani cuntinuati à Les Mureaux, attuali sediu di l'Aérospatiale, da Armand Deperdussin è Francescu Denhaut.

Curtiss fù u prima custruttori à creda in l'idravviò. Riesci à fà bulà l' "Aerudromu di Langley, munitu di gallizzanti, in u 1914.

Mentri a Prima Guerra mundiali, l'idravviò hè statu u prima tipu d'apparechju bulanti apradatu à bordu di navi.

L'ità d'oru trà i dui guerri mudificà

In u 1919, Charles Pélabon crea à i Mureaux un immensu cumplessu industriali culligatu par camminu di farru. I pruvaturi d'idravviò si facini annantu à a Senna à parta da un puntonu spicialamenti accunciatu.

Da u 1921 a parsona cunsidareti l'idravviò com'è grossu trasportu di passaghjeri à longa distanza è l'inginieri talianu Gianni Caproni rializò in u 1923 u mustruosu Caproni Ca. 60 Transaereo (calchì volta chjamatu u Capronissimo), privistu pà centu passaghjeri incù trè gruppi d'ali triplani ; si sfracicò à u mumentu di a so siconda pruvatura annantu à u lavu Maghjori.

Trà i Prima è Siconda Guerri mundiali, l'idravviò cunnuscitini un grandi successu.

Difatti, i tarreni d'aviazioni terranii erani dinò par a maiò parti in terra battuta è u costu di longhi pisti in astraccu armatu par avviò grevi à longu raghju d'azzioni facia rinculà l'industriali, è l'avvena di l'aviazioni cummirciali trascuntinentali paria aliatoriu.

 
U de Havilland Canada DHC-3 Otter

Par cuntrastu, a pussibilità di pona si in mari in casu di panna di mutori paria un fattori di natura à rassicurà l'evintuali passaghjeri, ancu s'è in pratica u fattu di pona si in altu mari era resu più cà aliatoriu da u mareghju di u largu.

L'idravviò pariani una via d'avvena : ùn ci era micca bisognu di pisti custosi, longhi distanzi pà spiccà u bulu, utilisazioni di l'infrastrutturi purtuarii esistenti. Fora di i porti marittimi, i lavi naturali prossimi da i cità pudiani essa apradati.

À quidda ebbica, in i corsi di vilucità in circuitu chjusu di tondu à piloni, com'è u trufeu Schneider, l'idravviò erani più parfurmanti ch'è l'avviò terranii, malgradu a trascinata aerudinamica supplemintaria di i gallizzanti, datu l'assenza di limitazioni à a lunghezza di a pista di spiccà di bulu. I macchini di corsa pura com'è i Macchi mc72 talianu o u Supermarine S6 britannicu (antinatu cuncittuali di u Spitfire) sò emblematichi di 'ssa ebbica.

L'apparechji di più in più maiori serviani à i trasporti internaziunali, tali u Boeing 314 " Clipper " americanu o ancu u Shorts Sunderland britannicu (Imperial Airways). A corsa à u gigantisimu ùn s'ultimò chì in u 1947 incù l'unicu bulu di u più grandi idravviò mai custruitu, u H-4 Hercules, cugnumatu " Spruce Goose ", custruitu da l'eccentricu miliardariu americanu Howard Hughes.

Da u 1935 à u 1939, l'anzianu è u nuveddu mondu s'inforzani di stabuliscia i linii aerii rigulari annantu à l'Atlanticu Nordu. Idravviò è avviò terranii sò tandu in cumpetizioni tecnica. In un prima tempu, sò l'idravviò chì ani i favori di i Stati. S'eddi uffrini una debuli capacità di trasportu, paragunata à quidda di l'avviò classichi di listessa massa è prisentani una suparficia impurtanti à u ventu fruntali chì riduci a so vilucità, u vulumu di i so cistarri di carburanti hè supiriori. 'Ssa carta maestra riduci u numaru d'arretti, dunqua di stallazioni in pianu à intrattena. L'intrata in guerra di i Stati implicati è ancu i prugressi di l'anni 1940 finiscini eppuri par impona l'usu di u quadrimotori terranii.

Dapoi a fini di a Siconda Guerra mundiali mudificà

 
L'AG600 chinesi.

Dopu à a fini di a Siconda Guerra mundiali, l'idravviò cunnuscì un brevu successu, in particulari in i trasporti intercuntinintali di passaghjeri - à spessu in i cundizioni di lussu estremu - prima di lascià prestu piazza à i primi avviò à longu raghju à rullatura terrania, com'è i Lockheed Constellation. L'apparechji à elica com'è u Latécoère 631 francesu o u Saunders Roe Princess britannicu raprisentani u cantu di u cignu di l'idravviò in l'immediatu dopuguerra.

Più dopu, i provi di attrazzà l'idravviò di riattori ani in generali pocu è micca varcatu u stadiu di i prutotipi, com'è u Saunders-Roe SR.A/1 britannicu o u Martinu P6M SeaMaster americanu.

In Unioni suvietica, u scagnu di studii Beriev (stallatu à Taganrog annantu à u mari d'Azov), dopu à avè pruduttu in l'anni 1960 è 1970 bon parechji eleganti idravviò à fasciamu incù un'ala supiriori cunfigurata in "ala d'acula marina", mossi da l'elichi (Beriev Be12) custruisci dinò à i ghjorna d'oghji putenti idravviò di trasportu bumbardieri d'acqua à riazzioni com'è u Be 200.

Di dicembri 2017, a China inaugureghja u Kunlong o AG600 chì hè tandu u più idravviò grossu in u mondu.

Intaressu mudificà

 
U tipu Catalina hè unu di l'idravviò i più cunnisciuti.

U principali intaressu hè tiuricamenti di avè u mondu sanu com'è aerudromu (70 % di a suparficia di a Terra hè ricuparta d'acqua, è a guasgi tutalità di l'umanità campa à menu di 200 km di u mari). Quissa pò essa utuli à u mumentu di una panna nicissitendu un ammaraghju d'urgenza.

Difatti, a variabilità di u statu di suparficia di i piani d'acqua, a currusioni salina in mezu marinu, a difficultà di imbarcà i passaghjeri, i pristazioni aerudinamichi intrinsecamenti menu boni di l'idravviò, i prugressi in l'attindibilità di i mutori è ancu a generalisazioni di grandi aeruporti ani tombu l'idravviò, lascendu solu un rollu ch'è in i zoni giugrafichi o in attività mori liati à l'acqua : trasportu in i righjoni d'accessu difficiuli, ma chì a so idrugrafia parmetti di truvà faciuli i piani d'acqua, bumbardieri d'acqua, ricunniscimentu marittimu. L'idravviò di grossu tunniddaghju par u trasportu di nolu è o di passaghjeri sò sparitu tutalmenti.

Idravviò imbarcati mudificà

 
Un Blohm Voss Ha 139 imbarcatu in u 1937.

Dà a fini di a Prima Guerra mundiali è sinu à l'anni 1950 i grandi navi militari di suparficia (cruciadori grevi, curazzati, è cetara.) carriavani l'idravviò di ricunniscimentu chì pudiani essa lanciati da una catapulta à vapori o missi in acqua è ricuparati da una grua. In Francia l'impresa Hanriot si spicializò in 'ssu genaru d'apparechji, in Germania, l'idravviò di ricunniscimentu standard fù l'Arado 196, mentri chì i Giappunesi apradavani u Nakajima AM62N (virsioni idravviò di u Mitsubishi Zero) è l'Americani u Vought Kingfisher è u Curtiss SC seahawk.

Uni pochi di provi funi ancu fatti par dutà certi sottumarini di grandi diminsioni com'è u Surcouf francesu di picculi idravviò imbarcati in un barraconu stanciu, ma u cuncettu s'avvirò pocu praticu.

L'intaressu di l'idravviò imbarcati diminuì incù u sviluppu di i radari à longa purtata è a generalisazioni di i portaviò.

Par accilirà u trasportu di u currieri annantu à a linia trasatlantica Auropa New York, a Cumpagnia generali trasatlantica feci stallà à u principiu di l'anni 1930 una catapulta à idravviò à bordu di u trasatlanticu Île-de-France mentri chì i Tedeschi faciani listessa à bordu di u batiddonu Brema. Lampati à uni pochi di cintunari di migli di u portu di ghjunta 'ssi idravviò parmittiani di vadagna una ghjurnata annantu à l'avviamentu di i sacchi pustali.

Noti mudificà

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.