Hypericum tetrapterum

Hypericum tetrapterum
Hypericum tetrapterum
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Malpighiales
Famiglia Hypericaceae
Generu Hypericum
Nome binuminale
Hypericum tetrapterum
Carl Linnaeus, 1753

Hypericum tetrapterum hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di l'Hypericaceae.

Descrizzione mudificà

Hypericum tetrapterum hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di l'Hypericaceae. Si distingue da i so piccioli ritti, pudendu aghjunghje un'altezza da 50 à 100 centimi. E casce opposte sò ovale, d'un verde vivu, è misuranu à l'incirca 3 à 5 centimi di longu. I fiori gialli, di à l'incirca 2 à 3 centimi di diamitru, sò ragruppati in cime terminale. I petali sò à spessu marcati di piccule tacche nere.

Ripartizione mudificà

Hypericum tetrapterum hè originariu d'Europa, induv'ellu hè largamente spartu. Omu u trova per u più in e pratuline, l'arici di fureste è e zone umite. 'Ssa pianta hà ancu statu introdutta in certe rigione d'America suprana, induv'ella si hè naturalizata.

Hypericum tetrapterum hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia mudificà

Hypericum tetrapterum hè una pianta vivace chì si sparghje per u più per via di i so granelli. A fiuritura hà locu da ghjunghju à aostu, attirendu numerosi insetti inamacatori tali l'ape è e farfalle. I frutti sò capsule cuntinendu numerosi granelli, chì sò spergugliati da u ventu. 'Ssa pianta hè ancu capace à riproduce si in via vegetativa grazia à i so rizomi suttarranii.

Tassonumia mudificà

Hypericum tetrapterum hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Hypericum quadrangulum, Hypericum tetragonum è Hypericum vulgare. 'Ssi nomi sò stati usati in u passatu per designà 'ssa pianta, ma sò avà cunsiderati cum'è sinonimi.

Cunsirvazione mudificà

Hypericum tetrapterum hè una pianta relativamente cumuna è ùn hè micca cunsiderata cum'è essendu in priculu. Eppuru, certe pupulazione ponu esse minacciate da a distruzzione di u so ambiente naturale duvuta à l'urbanisazione è à l'agricultura intensiva. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone induve 'ssa pianta si trova cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà