Hyoscyamus albus
Hyoscyamus albus
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Solanales
Famiglia Solanaceae
Generu Hyoscyamus
Nome binuminale
Hyoscyamus albus
Carl Linnaeus, 1753

Hyoscyamus albus hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Solanaceae.

Descrizzione mudificà

Hyoscyamus albus hè una pianta erbacea annuale appartinendu à a famiglia di e Solanaceae. Pò aghjunghje un'altezza da 30 à 60 centimi. I so piccioli sò ritti, ramificati è cuperti à peli ghjandulosi. E casce sò alterne, ovale è dentate, incù una tessitura roza. I fiori sò bianchi, à forma di imbutu, è ragruppati in gaspe terminale. I frutti sò capsule cuntinendu numerose granelli.

Ripartizione mudificà

Hyoscyamus albus hè originariu d'Europa è d'Asia occidentale. Hè largamente spartu in e rigione mediterranie, ma omu pò ancu truvà la in altre rigione di u mondu, in particulare in America suprana è in Australia. Cresce per u più in e zone secche è assuliate, tale e pratuline, i terreni senza culture è i bordi di stradone.

Hyoscyamus albus hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia mudificà

Hyoscyamus albus hè una pianta annuale chì si riproduce per via di granelli. Fiurisce da ghjunghju à sittembre, attirendu l'insetti inamacatori tali l'ape è e farfalle. I granelli sò spergugliati da u ventu è ponu firmà campii in a terra mentre parechji anni. A pianta cuntene alcaloidi tossichi, chì li cunferiscenu pruprietà medicinale è allucinogene.

Tassonumia mudificà

Hyoscyamus albus hè u nome scentificu accittatu di 'ssa pianta. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Hyoscyamus pallidus, Hyoscyamus glaber, Hyoscyamus albus var. glaber, Hyoscyamus albus var. pallidus. Hè stata discritta per a prima volta da Carl Linnaeus in 1753 in a so opera Species Plantarum.

Cunsirvazione mudificà

Hyoscyamus albus ùn hè micca cunsiderata cum'è una spezia minacciata. Hè cunsiderata cum'è una gattiva erba in certe rigione per causa di a so capacità à prupagà si prestu è à fà cuncurrenza à e culture. Eppuru, e so pruprietà medicinale anu cunduttu à a so cultura in certi paesi per un usu farmaceuticu. Hè impurtante di nutà ch'è u cunsumu di 'ssa pianta pò esse priculosu per causa di a so tussicità, è u so usu deve esse strittamente cuntrullata da professiunali di a salute.

Riferimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà