U guanu (da u spagnolu: huano, eddu stessu isciutu da a parola queciua wanu) hè custituitu da l'escrementi di l'aceddi di mari è di i sori pinnuti.[1] Si ni trova grandi quantità annantu à certi isuli è costi d'America suttana, in particulari à u Chili è à u Perù. U guanu hè cunnisciutu pà essa un putenti suvu urganicu : hè cumpostu d'ussalatu è di uratu d'ammoniu, di fusfati, è ancu di uni pochi di sali minerali è d'impurità. U guanu cunteni ancu un forti cuncintramentu di nitrati. Hè scunsigliatu d'abusà ni pà assuvà a terra. Hè usatu in numarosi duminii di l'agricultura. Camillo Benso conti di Cavour hè stata u prima à impurtà u guanu in u Piemonti è l'hà usatu incù successu in u righjonu di Vercelli.

Discrizzioni mudificà

 
Rockall Rock in l'uceanu Atlanticu, cupartu à guanu.

Omu trova di solitu u guanu in u cummerciu sottu forma di granulati, di solitu in suluzioni. Hè particularamenti adattatu com'è suvu par i culturi di l'orti è di ligumi. À u seculu 19, innanzi à l'avvinimentu di i suvi chimichi industriali, custituia un elementu impurtanti di u cummerciu trà u litturali pacificu di l'America suttana è l'Auropa. U guanu era cullittatu da impresi privati o publichi annantu à i costi di u Perù, i so isuli è i so ribbi rucciosi. Un asempiu di sfruttamentu hè quiddu di Navassa, in u mari di i Caraibi. I marangona di Guanay sò frà i più grandi pruduttori di guanu, è i so sterchi sò più ricchi di sustanzi azutati ch'è tutti l'altri spezii d'aceddi marini. Trà 1840 è 1879, u sfruttamentu ecunomicu di u guanu da u Perù hà inghjiniratu enormi ricchezzi, chì gudia di un quasi monupoliu annantu à u marcatu mundiali di i suvi. Certi imprisarii implicati in u so sfruttamentu, com'è u Francesu Auguste Dreyfus, ani ammuratu furtuni tamanti grazia à a so estrazioni è à a so cummercialisazioni. U guanu era ancu usatu par fabbricà stuvigli tali piatti è picculi cuppetti. Ci voli ancu à minziunà u guanu di sori pinnuti naturalamenti prisenti in i sapari induv'eddi campani culonii cumposti da numarosi esimplari di 'ssu mammiferu di l'ordini di i chirotteri. Dipostu à u filu di l'anni annantu à a terra di i sapari è di i caverni, u guanu di sori pinnuti si ritrova oghji sottu à forma fussilizata (impurtanti ghjacimenti si trovani in Africa, in America suttana è in Asia).

Noti mudificà

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.